Al cui câine sunt?
Al cui câine sunt?
Genul: Documentar
Durata: 80 min
Regia: Robert Lakatos
Scenariul: Robert Lakatos
Director de imagine: Attila Bán, Dan Curean
Montaj: László Dunai, Ágnes Völler, Alexandru Böjthe (VFX)
Design sunet: Rudolf Várhegyi
Producători: Rita Balogh, Ada Solomon, Alexandru Solomon
Companii de producție: Other Films Ungaria, microFILM România
Țări de origine: Ungaria, România
Finanțatori: National Film Institute – Ungaria, Creative Europe, CNC, TVR
Distribuție: Róbert Lakatos, Ilona Lakatos, Gheorghe Lakatos, Artúr Lakatos, Csaba-Zsolt Lokodi, Csaba Borboly, Attila Simon, Károly Fésüs, József Hódosi, dr. Péter Madaras, dr. Farkas Szentkúti, dr. Cristian Pop, Dr. Ferenc Szaniszló, Dr. Lídia Szíjártó, Dr. István Urák, László Baconyi, Mihály Szőcs, Ferenc Sára, Krisztián Havas, Csaba Hegedűs, Ibolya Molnár, Beáta Bán, Márta László.
Acest eseu documentar satiric vorbește despre politică într-o lume în care cetățenii sunt câinii, politicienii - crescătorii de câini, funcționarii sunt proprietarii, națiunile - rasele naționale câinești, țările sunt federațiile naționale ale crescătorilor, iar forumul suprem internațional este FCI-ul, adică Federația Canină Internațională – regizorul fiind cel care interpretează realitatea și manipulează opinia publică.
„Am vrut să fac un film pe care Caragiale și-ar dori să-l vadă”, spune regizorul Róbert Lakatos. „În acest documentar satiric, ideologiile de creștere a câinilor sunt metafore pentru politicile naționale și sociale ale oamenilor”.
Regizorul filmului, membru al minorității maghiare din România (în regiunea Transilvaniei), caută «mireasa» perfectă pentru alter-ego-ul său, un câine de rasă Kuvasz (deci, un ungur de rasă pură), și astfel se trezește implicat în politica de creștere a câinilor. Pe parcursul poveștii, regizorul intră sub influența diferitelor ideologii, precum naționalismul (când află că rasele maghiare sunt degenerate, încearcă să salveze aceste rase de la degenerare), regionalismul (când încearcă să dezvolte o nouă rasă regională maghiară transilvăneană, ca expresie a identității sale culturale specifice), sau liberalismul (când află în urma testului său genetic că este o «persoană de rasă mixtă», deci, practic, o corcitură). Însă, este dezamăgit de toate aceste variante - așa încât eșuează ca politician canin. Dar speranța lui pentru o viață mai bună, normală și decentă nu moare niciodată și găsește mereu o idee nouă...
„Al cui câine sunt?” vorbește cu mult umor despre probleme sociale și politice serioase.
