Acest program aduce împreună trei perspective asupra orașului: așa cum este el reprezentat în proiectele de diplomă studenților din promoția 1967 a Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” a căror susținere a fost înregistrată „pe viu” de documentariștii Sahia, așa cum este el surprins în documentaru „Geneze” care contrastează poetic prin salturi înainte sau înapoi timp, diverse stagii ale construcției Sălii Polivalente și așa cum se profilează ca fundal al unei posibile povești de dragoste în filmul de ficțiune „Casa neterminată”. Cele trei perspective se suprapun și se influențează reciproc, soluțiile imaginate la examenul de diplomă pot deveni șantierele următorilor ani, iar tinerii absolvenți din documentar pot constitui surse de inspirație pentru omologii lor, protagoniști ai filmelor de ficțiune. Ca și în cazul programului următor, modul de compunere al acestui program respectă formatul de proiecție al cinematografelor din perioada comunistă, în care filmul de lungmetraj era precedat de o „completare” care consta într-un jurnal de știri sau unul-două scurtmetraje.
Geneze
România, 1974
produs de Studioul Cinematografic „Alexandru Sahia”
regia: Slavomir Popovici
durata: 10 minute
„Geneze” sintetizează, în puțin peste zece minute, procesul impresionant de realizare a Sălii Polivalente, din București, structurat ca un dialog cauzal între diversele momente ale construcției. Ca în multe alte ocazii, comentariul narativ e folosit minimal de Slavomir Popovici, în primul rând pentru a orienta inițial privitorii și pentru a le explica, succint, contextul documentat. Preocuparea principală a realizatorului e să surprindă energia și ritmul lucrărilor, precum și acțiunea umană, asociată cu o esență aproape miraculoasă, de a crea, de la zero, ceva atât de măreț și de înălțător.
Proiecte
România, 1967
produs de Studioul Cinematografic „Alexandru Sahia”
regia: Alex Sîrbu
durata: 20 de minute
Casa neterminată
România, 1964
regia: Andrei Blaier
distribuție: Valeria Seciu,
durata: 74 minute
Printr-un concurs de împrejurări, Andrei, un tânăr student la Arhitectură o însoțește pe Ela la o plimbare plină de întâmplări prin Bucureștiul anilor ’60. Ela (interpretată de Valeria Seciu, la primul ei rol într-un lungmetraj) este studentă la Institutul de Teatru și visează, ca orice aspirantă, la cât mai multe roluri, pe care le exersează cu orice ocazie. Astfel parcursul lor prin oraș de după-amiaza și până seara devine un pretext pentru jocuri copilărești și reverii mature care se succed dezordonat: un impromptu nupțial pe treptele Sfatului Popular din Piața Amzei, o petrecere cu muzică decadentă într-un bloc interbelic de pe Maria Rosetti, o veste tristă care vine cu un pachet de acasă.
program și text curatorial realizate de Ana Szel și Andrei Rus