Bienala de artă contemporană Art Encounters prezintă o selecție curatorială de filme de artă urmând firele narative ale expoziției Rinocerul meu nu este un mit! Patru seri de proiecții speciale se vor derula în patru zile de joi, 25 mai, 8 și 15 iunie și 6 iulie, de la ora 18h00, la Cinema Victoria.
În data de joi, 25 mai, între orele 18.00 – 20.00, sunteți invitați să vizionați video-uri și filme scurte realizate de tineri cineaști dar și de artiști recunoscuți, cu titluri din circuitul internațional precum In Vitro (Larissa Sansour, Bienala de la Veneția, 2019).
Scurtmetrajele din prima seară de proiecții a bienalei Art Encounters fac parte din firul narativ Carriers of New Seeds, introducând ficțiuni privind realitățile ecologice și sociale cu care ne confruntăm în prezent. La finalul proiecției, care va dura aproximativ 65 de minute, vă invităm la un Q&A cu o parte dintre regizorii filmelor care vor fi prezenți pe scenă.
1. Selin Davasse, Homo Economicus (2021), 6’47’’
Atunci când Diogene, filozoful din secolul al IV-lea î.Hr., a fost întrebat de ce cerșea în fața unei statui, a răspuns face asta pentru a se obișnui cu refuzul. Într-un spirit asemănător, Selin Davasse povestește în cântec luptele unui tânăr artist de performance într-o cameră goală în care sunt expuse sculpturi clasice din Altes Museum din Berlin.
2. MarksMara, Group Chat (2020), 7’58’’
Reflectând asupra izolării noastre în epoca digitală și inspirați de cercetările lor în domeniul microbiologiei, MarksMara folosesc imagini microscopice ca punct de pornire pentru o gamă largă de conținut, de la poezie la SF, de la tweet-uri la teorie critică. (film comisionat de rokolectiv)
3. Mihai Grecu, Under the Centipede Sun (2010), 8’
Mihai Grecu transformă peisajul din regiunea Altiplano din Chile în personajul principal al filmului său, în care formele de viață pe care cunoaștem par a fi absente, într-o izolare sinonimă cu extincțiile în masă ale zilelor noastre.
4. Adrian Ganea, Dance of the Butterflies (2022), 12’56’
O lucrare speculativă despre algoritmi generativi și simulări digitale care au tendința de a căuta sensuri în mediul înconjurător prin intermediul simțurilor pe care le posedă. Bazându-se pe câteva fragmente din Frankenstein de Mary Wollstonecraft Shelley, în care monstrul lui Frankenstein își descoperă simțurile, aceste creaturi digitale își construiesc lumea prin intermediul recunoașterii de tipare și al simulărilor predictive.
5. Larissa Sansour, In Vitro (2019), 28’
In Vitro (2019), de Larissa Sansour - un film science-fiction de 28 de minute, co-scris și co-regizat de Søren Lind - are loc într-un buncăr de beton cavernos, situat adânc sub vechiul oraș Betleem, la 30 de ani după un dezastru ecologic devastator. În siguranța buncărului, două femei, oameni de știință, poartă o conversație despre sfârșitul lumii, pe fundalul unei livezi de plante palestiniene, cultivate din semințe păstrate de dinainte de catastrofă.