Argentina, 2020
70’
Regie, Scenariu: Natalia Garayalde
Producție: Eva Cáceres
Montaj: Julieta Seco, Martín Sappia
Sunet: Federico Disandro
Festivaluri și premii: Jeonju International Film Festival 2021 - Grand Prize (International) / Olhar de Cinema - Curitiba International Film Festival 2021 - Júri Abraccine / Viennale 2021 / Sheffield International Documentary Festival 2021 / Visions du Réel 2021 / Hamburg Film Festival 2021 / Reykjavik International Film Festival 2021 / DocumentaMadrid 2021 / Biarritz Amerique Latine Festival 2021 / Mar del Plata International Film Festival 2020 - Best Director (Argentine Competition)
SINOPSIS
RO
Un home movie jucăuș. O fetiță filmează cu camcorderul tatălui său. Mama stând la taclale cu rudele, tatăl surâzând la cameră, maimuțărelile fratelui mai mic, fetele mari cu preocupări adolescentine, petrecerile animate și existența tihnită a unei familii aparent ideale. Zâmbetele părinților și tachinările copiilor ne induc senzația de siguranță. O explozie și totul e zdruncinat din rădăcini ca să se schimbe pentru totdeauna. Oameni alergând pe străzi, țipete și plânsete, o fugă cu mașina. Copila nu știe la ce asistă - un atac, o bombă, un război, o calamitate naturală. Cu un curaj nebun, ea continuă să filmeze ceea ce va marca pierderea definitivă a universului paradisiac al copilăriei sale.
Cineasta Natalia Garayalde avea 12 ani când fabrica de armament și muniție din orașul său Río Tercero a explodat, provocând un dezastru de proporții epice în comunitate. După mai bine de douăzeci de ani, cineasta se întoarce în orașul natal, redescoperă arhivele familiei și se pornește să investigheze traumele trecutului care merg dincolo de un simplu accident, revelând ițele încâlcite ale unor interese politice obscure și un caz de corupție de o amploare colosală.
Printr-o lentilă profund personală și prin prisma universului intim al propriei familii, realizatoarea reușește să extragă un portret macro al jocurilor politice și economice din Argentina anilor nouăzeci, ale căror repercusiuni se manifestă și astăzi. Filmul este o mărturie cinematografică unică a inseparabilității dintre personal și politic, dintre banal și excepțional, dintre trecutul corupt și prezentul dureros. (Monica Stan)
EN
A playful home movie. A girl is filming with her father’s camrecorder. Her mother chit-chatting with her relatives, her father smiling at the camera, her little brother monkeying around, the older girls with their teenage preoccupations, the lively parties, and the peaceful and stable existence of an apparently ideal family. The smiles of the parents and the children’s teasing induce a sense of safety. An explosion takes place - everything is shaken to its core and forever changed. People running on the streets, screaming and crying, fleeing in their cars. The girl doesn’t know what she’s witnessing – an attack, a bomb, a war, a natural calamity. With insane courage, she continues to film what will mark the definitive loss of her childhood’s paradise. Filmmaker Natalia Garayalde was 12 years old when the arms and ammunition factory in her city, Rio Tercero, exploded and caused a disaster of epic proportions in the community. More than 20 years later, the director returns to her natal city, rediscovers her family archives, and sets out to investigate the traumas of the past, which go beyond a simple accident, revealing the intricate threads of some obscure political interests and a colossal case of corruption. Through a deeply personal lens and through the prism of her family’s intimate universe, the author manages to distill a macro portrait of the political and economic intrigues in Argentina in the 1990s, the repercussions of which still make themselves felt today. The film is a unique cinematic testimony of the inseparable bond between the personal and the political, between the ordinary and the exceptional, between the corrupt past and the painful present. (Monica Stan)