„NOSFERATU face parte din miraculos. În el suflă un puternic vânt de libertate, iar forțele pe care ni le prezintă sunt dragostea și moartea, magia și frica, pentru că fantasticul – cum spunea André Breton – aparține întotdeauna ordinii ficțiunii fără consecință, în timp ce miraculosul se situează în punctul culminant al mișcării vitale și angajează întreaga activitate. În filmul lui Murnau, realul și imaginarul, visul și veghea, se întrepătrund. Fantasticul, care apare în NOSFERATU ca miraculos pur, se fondează pe omniprezența regnului animal. Murnau ne invită astfel să vedem vampirismul invadând realul, ca reprezentare a simbolismului oniric al dușmanilor ascunși, deci un simbol malefic.” (Charles Jameux, 1965)