Seară japoneză dedicată volumului „Paravanul-Iad și alte povestiri“ de Ryūnosuke Akutagawa
Moment de dans tradițional japonez
Seară japoneză dedicată volumului „Paravanul-Iad și alte povestiri“ de Ryūnosuke Akutagawa
Moment de dans tradițional japonez
Marți, 24 septembrie, ora 19.00, Editura Humanitas Fiction reia serile de literatură, cultură şi civilizaţie japoneză la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) cu o întâlnire dedicată volumului Paravanul-Iad și alte povestiri de Ryūnosuke Akutagawa, recent publicat în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Ralucăi Nicolae.
La eveniment vor vorbi Simona Preda, critic literar, Raluca Nicolae, traducătoarea din limba japoneză a volumului, lector univ. dr. la Academia de Studii Economice și Șerban Georgescu, directorul Departamentului de Studii Asiatice din cadrul Universității Româno-Americane. Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction, va fi moderatorul întâlnirii . În partea a doua a evenimentului, publicul va asista la un moment de dans tradițional japonez realizat de trupa C-Town, studente ale CSRJ-AH.
La începutul secolului XX, Ryūnosuke Akutagawa uimește lumea artistică japoneză cu imensul său talent literar, atrăgându-și titlul de „părintele prozei scurte japoneze moderne“. Volumul de față reunește douăzeci de povestiri cu o largă paletă tematică, traduse pentru prima dată în limba română, ce dovedesc geniul lui Akutagawa de a scrie literatură în filigran și de a se poziționa permanent în vecinătatea bizarului. Akutagawa, care reușește să creeze microcapodopere inspirate din tradiții literare diverse, își invită cititorul să pășească în Japonia medievală (Prințesa Roku no Miya, Kesa și Moritō, Nasul), în perioada Restaurației Meiji, când Orientul întâlnește Occidentul (Balul) și, nu în ultimul rând, în Japonia contemporană lui (Roți zimțate, O poveste ciudată).
Pentru cititorul contemporan, numele lui Akutagawa este legat de renumitul premiu nipon omonim. Selecția de povestiri reunite în paginile acestui volum se dorește o propunere de inversare a vectorului imaginației către origini, dinspre celebrul premiu literar spre lectura acestor capodopere cameleonice, al căror evantai tematic cuprinde dragostea și moartea (Kesa și Moritō), intertextualitatea și originalitatea (Nasul, Prințesa Roku no Miya), fantezia și autoficțiunea (Roți zimțate), umbrele dense ale istoriei și reflecția pesimistă (Surâsul zeilor), creștinismul și iluzia victoriei (Diavolul și tutunul), cruzimea și frumusețea răvășitoare (Paravanul-Iad), tragismul liric și extazul (Câmpuri veștede), ironia și sentimentalismul (Shiro, Trup de femeie), maturizarea timpurie și curiozitatea (Vagonetul), misticismul și scepticismul (Magie, Înțeleptul), Occidentul și Orientul (Balul).
„Dacă s-ar face un sondaj despre cei mai importanți zece scriitori japonezi de la începuturile perioadei moderne (1868) până în zilele noastre, Akutagawa s-ar număra, cu siguranță, printre ei. Sau, dacă ar fi să restrângem lista, cred că se înscrie printre primii cinci.“ – Haruki Murakami
„Extravaganța și oroarea sunt mereu prezente în opera lui Akutagawa, fără să-i contamineze stilul, care reușește să-și păstreze mereu limpezimea de cristal.“ – Jorge Luis Borges
Ryūnosuke Akutagawa s-a născut pe 1 martie 1892 în districtul Kyōbashi din Tōkyō. A primit numele de Ryūnosuke pentru că s-a născut în anul, luna, ziua și ora dragonului, denumit în japoneză ryū. De la o vârsta fragedă a fost interesat de literatura chineză și de operele lui Ōgai Mori și Sōseki Natsume, acesta din urmă devenit ulterior mentorul său. Între 1913 și 1916 a studiat literatura engleză la Universitatea Imperială din Tōkyō. A debutat în 1914 cu povestirea Rōnen (Vârsta senectuții), iar un an mai târziu a scris Rashōmon, una dintre capodoperele sale. În 1916, idolul său, Sōseki Natsume, îi adresează cuvinte elogioase după apariția povestirii Hana (Nasul), girând astfel intrarea lui Akutagawa în lumea literară japoneză. În prima parte a carierei sale publică povestiri de inspirație istorică, iar între 1922 și 1927 își diversifică registrul tematic abordând autoficțiunea. După o viață de luptă cu tendințele depresive, Akutagawa se sinucide pe 24 iulie 1927 cu o supradoză de Veronal, punând capăt „unei vagi neliniști“ – așa cum nota el însuși în testamentul său. A scris peste o sută cincizeci de povestiri, câteva dintre ele fiind ecranizate. Printre scrierile sale de marcă se numără Yabu no naka (Într-un lăstăriș), Kumo no ito (Firul de păianjen), Kappa, Paravanul-Iad (Jigoku-hen), Hana (Nasul), Haguruma (Roți zimțate), Karenoshō (Câmpuri veștede) ș.a. În cinstea sa, în 1935, s-a înființat prestigiosul premiu literar Akutagawa. Volumul Paravanul-Iad și alte povestiri (Humanitas Fiction, 2019) cuprinde o selecție reprezentativă din opera sa.
Volumul Paravanul-Iad și alte povestiri de Ryūnosuke Akutagawa este recomandat de Bookblog.ro și de Radio România Cultural.
Un eveniment în parteneriat cu Centrul de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru“. Accesul este gratuit, în baza unei rezervări prin eventbook.
