Proiect de traducere și lansare eveniment Francis Bacon.

Traducerea, coordonată în România de Dana Jalobeanu, cercetător și conferențiar la Facultatea de Filozofie, Universitatea din București, și director al Institute for Research in the Humanities – departament al Institutului de Cercetări al Universității din București (IRH-ICUB), a adus împreună specialiști români de la mai multe universități importante. Din echipă au facut parte Claudia Dumitru, în prezent doctorand la Universitatea Princeton, Oana Matei, doctor în filozofie, cercetător și lector universitar la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș“, Doina-Cristina Rusu, doctor în filozofie și cercetător postdoctoral la Universitatea din Groningen și Grigore Vida, doctor în filozofie și cercetător postdoctoral în cadrul IRH-ICUB.

Lansarea volumului va încheia workshopul „Francis Bacon’s Sylva Sylvarum: an exercise in philosophical translation“, care se desfășoară la București pe 17 și 18 ianuarie. Acest workshop este a patra întâlnire, după cele de la Princeton (2012), Paris (2014) și Berlin (2015), care reunește echipele franceză, britanică și română implicate în proiectele de editare a Sylva Sylvarum.

Francis Bacon a fost unul dintre întemeietorii modernității europene. Proiectele sale de reformă filozofică, științifică și juridică au modelat decisiv Anglia secolelor XVII–XIX (ca și o bună parte a Europei moderne). În același timp (și poate tocmai de aceea), puțini gânditori ai modernității au avut parte de o receptare atât de eterogenă precum Francis Bacon.

Redăm mai jos câteva fragmente preluate din studiul introductiv semnat de Dana Jalobeanu, care prezintă detalii importante legate de impactul și alcătuirea acestui volum.

„Cu acest volum, publicat postum în 1626, începe un tip de cercetare a naturii în care omul contemporan poate recunoaște elemente ale științei moderne. În același timp, Francis Bacon ne vorbește aici de alchimie, astrologie și magie naturală, de medicamente miraculoase, prelungirea vieții și posibilitatea de a produce animale și plante nemaivăzute. Sylva Sylvarum face parte din marele proiect baconian de a înzestra știința cu o poveste: agregare de sensuri și scenariu inițiatic, special construite pentru a lua în stăpânire imaginația cititorului, trezind curiozitatea, entuziasmul și emulația, dar și dorința de a «intra în poveste», de a deveni parte a scenariului căutării și descoperirii de-a lungul căruia se naște cunoașterea.“

„În mod tradițional în epocă, termenul de silva desemnează o colecție de «materiale de construcție»; o «pădure» capabilă să furnizeze materia primă a unor scrieri organizate, metodice și rafinate. Astfel de silvae puteau fi florilegii sau colecții de citate, locuri sau argumente retorice, curiozități naturale sau rețete. (…) Sylva Sylvarum este mai mult decât o colecție: este o colecție de colecții, sau silvae, organizate în zece centurii. Fiecare dintre acestea e un agregat de o sută de fragmente, extrem de diverse atât din punctul de vedere al conținutului, cât și ca tip de scriitură.“

„Unele fragmente aduc cu rețetele pe care le putem găsi în colecțiile renascentiste de curiozități și secrete; rețete medicale, alchimice, culinare sau metalurgice. Alte fragmente prezintă tehnologii de infuzare sau distilare, tehnologii tradiționale de fermentare a berii sau cidrului, sau tehnologii de desalinizare a apei. Sylva conține și observații pe care azi le‑am denumi științifice, cum ar fi, de pildă, observarea comparativă a propagării sunetului și a luminii; sau o serie de observații interesante cu privire la fenomenul de rezonanță acustică. Există și fragmente care seamănă cu experimentele controlate de producere a unor fenomene precum condensarea, rarefierea, distilarea, germinația, «maturarea» etc.“ 

„Explicația oferită de editorii victorieni ai lui Bacon este caracteristică pentru încercarea de a împăca percepția cititorului modern și popularitatea indiscutabilă a Sylva Sylvarum în primul veac de la apariție. Ea face din Francis Bacon o figură de tranziție; un filozof cu un picior în Renaștere și altul în modernitate, cineva care face trecerea – cum spunea Paolo Rossi – «de la magia (Renașterii) la știința modernă». Așa s‑ar putea explica, eventual, de ce unele dintre experimentele pe care le găsim în Sylva trezesc interesul comunității savante chiar și în a doua parte a secolului al XVII‑lea, în plină «revoluție științifică».

Această interpretare a avut un rol major în configurarea unui anumit mod de a face istoria științei, mai ales după ce, într‑un influent articol, Thomas Kuhn introduce sintagma «științe baconiene». Kuhn face din Bacon inițiatorul unei «tradiții experimentale», opusă «tradiției matematice» și științei newtoniene a naturii, o cercetare instrumentală pre‑paradigmatică de tipul «acumulării de fapte», al cărei principal rol la dezvoltarea cunoașterii este deschiderea de noi drumuri și inventarea de noi câmpuri de lucru pentru investigația experimentală. Pentru Kuhn, Sylva Sylvarum iese din tradiția magiei experimentale pentru a întemeia un nou tip de cercetare instrumentală și experimentală care începe ca o acumulare de observații și experimente, direcționate mai curând de curiozitatea experimentatorului decât de vreo teorie oarecare: observații și experimente legate de electricitate, magnetism, reacții chimice, amestecuri, probleme legate de biologia speciilor etc. Din toate acestea, susține Kuhn, în secolele următoare – secolul al XVIII‑lea, dar, mai ales, în secolul al XIX‑lea – ajung să se nască noi științe ale naturii.“

Volum apărut cu sprijinul IRH-ICUB, Universitatea din București. Parteneri: Facultatea de Filozofie – Universitatea din București, Institutul de Cercetări al Universității din București, Universitatea din București