Dramă, Război, Serbia, regizor Aleksandar Petrovic, 1965, 80 min
precedat de o scurtă discuție a Directorului Festivalului cu un critic de film despre filmul Trei
SINOPSIS: Trei povești sunt plasate la începutul, mijlocul și sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. În toate trei, eroul filmului trebuie să fie martor la moartea unor oameni pe care îi apreciază. Tema filmului este moartea, privită din perspectiva unui singur om, în trei forme: ca martor, ca victimă și ca executor. „Trei este un film anti-război. El arată adevărata față a războiului – ororile și absurditatea sa. Adevăratul protagonist al acestui film este moartea. În această poveste, ea apare sub trei forme – ca pedeapsă, ca victimă și ca expresie a inutilității războiului. Trebuie să fii împotriva războiului, dar trebuie să fii împotriva războiului din principiu, împotriva oricui îl poartă și împotriva celor care creează motive pentru război.” – Aleksandar Petrović
SELECȚII LA FESTIVALURI ȘI PREMII:1965 - Festivalul de Film de la Pula – Câștigător Arena de Aur pentru Cel mai bun regizor (Aleksandar Petrović) și Cel mai bun actor (Velimir 'Bata' Zivojinovic); 1966 - Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary – Nominalizat la Globul de Cristal pentru Cel mai bun film; 1967 - Nominalizat la Premiile Oscar pentru Cel mai bun film străin
BIOGRAFIA REGIZORULUI: Unul dintre cei mai apreciați și de succes regizori sârbi, Aleksandar Petrović s-a născut în 1929 la Paris. A studiat regia de film la prestigioasa Academie de Arte Performative (FAMU) din Praga (1947/48), dar și-a întrerupt studiile din cauza tensiunilor politice dintre Cehoslovacia și Iugoslavia. Revenit în țară, a absolvit Istoria Artei la Belgrad în 1955. Și-a început cariera cinematografică în 1948 și a fost premiat pentru documentarele sale de succes, precum Let nad mocvarom (1956), Petar Dobrovic (1958), Putevi (1959) și Sabori (1963). După două filme primite cu reacții mixte (Dvoje în 1961 și Dani în 1963), a realizat drama de război Tri (Three, 1965), care a primit recenzii excelente atât în Iugoslavia, cât și în Europa și a fost nominalizată la Oscar în 1967. Următorul său film, Skupljači perja (I Even Met Happy Gypsies, 1967), o dramă socială metaforică despre comunitatea romă, a fost chiar mai apreciat. A primit o nominalizare la Oscar în 1967, la doar un an după Three, și a câștigat Marele Premiu al Juriului și Premiul FIPRESCI la Festivalul de la Cannes. Filmul a fost tradus în peste 100 de limbi. În 1977, a regizat filmul german Group Portrait with a Lady (1977), cu Romy Schneider, care a fost nominalizat la Palme d'Or la Festivalul de la Cannes. Doi dintre filmele sale au fost votate de Consiliul Iugoslav de Film printre cele mai bune zece filme sârbești realizate între 1947 și 1995. A fost unul dintre fondatorii Noului Val al cinematografiei iugoslave, profesor la Academia de Arte Dramatice din Belgrad și autor a numeroase cărți despre film și teorie cinematografică.