După o perioadă de șapte ani în care este ostracizată de industrie în urma realizării filmului ei precedent, Dolgie provody/The Long Farewell, Kira Muratova revine cu această operă solară și telurică deopotrivă, o meditație asupra iubirii dintre indivizi pe fondul construcției unei societăți supraindividuale.
Getting to Know The Big Wide World pornește de la o întâlnire întâmplătoare între un cuplu de tineri veniți să lucreze la clădirea unui vast complex cuprinzând locuințe și o fabrică, Kolia și Liuba, a căror mașină rămâne împotmolită în noroiul unei regiuni ce pare în perpetuu șantier, și Mișa, un șofer de camion care și-a pierdut piciorul într-un accident de muncă.
Aproape instantaneu, atracția dintre Liuba și Mișa este evidentă și restul filmului cartografiază cum se dezvoltă iubirea dintre cei doi printre scheletul noii vieți colective pe care toate personajele contribuie s-o construiască.
Șantierul nu este în acest caz doar un decor expresionist sau materializarea unui comentariu cu privire la relațiile evolutive dintre personaje, prin nenumăratele posibilități de plasare în spațiu pe care le oferă, atât pe orizontală cât și pe verticală (personajele sunt deseori suspendate între pămînt și cer, deplasându-se pe eșafodaje sau printre pereții fără uși și ferestre ale etajelor viitoarelor clădiri). Indeterminarea spațiului este dimpotrivă condiția de existență a acestor relații, a căror trăinicie nu capătă contur decât la final, când noua cetate este isprăvită, iar delicatețea înmuguririi iubirii trebuie înlocuită cu un angajament durabil: chiar în acest moment alege Muratova să-și încheie filmul.
Filmul de ficțiune va fi precedat de două scurtmetraje românești din perioada socialistă.