fbpixel

Ce limbă mai vorbesc românii

Ce limbă mai vorbesc românii Conferință susținută de Rodica Zafiu, urmată de un dialog cu Radu Paraschivescu

Ce limbă mai vorbesc românii

Conferință susținută de Rodica Zafiu, urmată de un dialog cu Radu Paraschivescu

Limba pe care o vorbim e o parte importantă a identității noastre și a lumii în care trăim. Prin ce se deosebește limba română pe care o vorbim astăzi – acasă, pe stradă, cu prietenii, la birou, la tribună – sau cea pe care o scriem – mai ales pe ecranul calculatorului sau al telefonului – de limba română de acum zece, douăzeci, treizeci de ani?

Limbile au numeroase variante, subtil adaptate situației și interlocutorilor, și sunt în permanentă schimbare. În anumite perioade modificările lingvistice, datorate influenței altor limbi și transformărilor din viața cotidiană, sunt mai numeroase. Schimbarea rămâne uneori imperceptibilă pentru vorbitori, dar alteori e vizibilă și produce mari neliniști. Cât sunt de justificate temerile, adesea exprimate în spațiul public, în legătură  cu „degradarea“ actuală a limbii române? Vom încerca să schițăm un tablou al trăsăturilor românei de azi, urmărind ce rămâne stabil și ce se schimbă, odată cu numărul mare de anglicisme (dar și de sensuri și construcții imitate după cele din engleză), cu terminologia inteligenței artificiale și a internetului, cu aparenta destructurare a normelor, cu permeabilitatea graniței între registrele stilistice, cu banalizarea unor forme de agresivitate verbală. În acest tablou, atitudinile vorbitorilor față de limba comunicării lor cotidiene joacă un rol important. Ceea ce cred oamenii despre limba pe care o vorbesc (teama de cacofonii, iluzia raționalității, prestigiul sau stigmatizarea unor cuvinte și construcții) influențează permanent evoluția limbii ca fenomen social și cultural.

RODICA ZAFIU (n. 1958) este profesoară la Facultatea de Litere a Universității din București și cercetătoare la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan–Al. Rosetti“ al Academiei Române. A publicat volumele Poezia simbolistică românească (1996), Naraţiune şi poezie (2000; Premiul „Timotei Cipariu“ al Academiei Române), Diversitate stilistică în româna actuală (2001), Limbaj şi politică (2007), 101 cuvinte argotice (2010) și a colaborat la mai multe tratate și monografii asupra limbii române în context romanic (cea mai recentă fiind The Oxford History of Romanian Morphology, 2021). Este autoare a peste o sută de studii și articole de specialitate apărute în periodice prestigioase – Journal of Pragmatics, Degrés, L’information grammaticale, Rivista Italiana di Onomastica (RIOn), Il Nome nel testo, Romània Orientale, Revue roumaine de linguistique, Limba română, Studii şi cercetări lingvistice, Diacronia etc. – și în volume colective. Ţine de 33 de ani o rubrică săptămânală cu tematică lingvistică în reviste culturale (Luceafărul, între 1990 şi 1993; România literară, din 1993 până în 2012; Dilema veche, din 2012 până în prezent). A adus contribuții la studiul conectorilor discursivi, al mijloacelor lingvistice ale modalizării, evidențialității şi aproximării, al fenomenelor de gramaticalizare și pragmaticalizare; a investigat textul poetic, discursul politic și jurnalistic, argoul, tendinţele limbii române actuale, procesul de standardizare lingvistică.
 

RADU PARASCHIVESCU este scriitor, traducător şi senior editor la Humanitas. Scrie romane (Fluturele negru, Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri, Cu inima smulsă din piept, Balul fantomelor, Podul Diavolului) şi culegeri de povestiri (Bazar bizar, Aştept să crăpi, Am fost cândva femeie de onoare, Omul care mută norii). Eseul Ghidul nesimţitului s-a vândut în peste 65.000 de exemplare. Îşi strânge textele despre România și societatea contemporană în volume ca Maimuţa carpatină, Două mături stau de vorbă, Dintre sute de clişee, Orice om îi este teamă, În lume nu-s mai multe Românii sau Vitrina cu şarlatani. Coordonează volumele collective, precum Răcani, pifani şi veterani şi De la Waters la Similea. A tradus peste 115 volume din Julian Barnes, Salman Rushdie, Jonathan Coe, James Salter, William Golding, John Steinbeck, George Saunders, Stephen Fry, Nick Hornby, Kazuo Ishiguro, David Lodge, Martin Amis etc. Este prezent în 20 de volume colective (Intelectuali la cratiţă, Cartea cu bunici, Cum să fii fericit în România, Bucureştiul meu, Iubire 13, Scriitori la poliţie, Poveşti de dragoste la prima vedere, Selfie, Casele vieţilor noastre, Liber amicorum, Ce poţi face cu două cuvinte etc.). Vrea mereu în Italia. Sau în Franţa. Sau în ambele.


Eveniment prezentat de MARINA CONSTANTINESCU, jurnalistă, realizatoare de emisiuni de televiziune și critic de teatru și film.

 

Partener principal: Dedeman

Parteneri: Filarmonica George Enescu, Asociația ARCCA, Editura Humanitas, Hotel Cișmigiu, DS Automobiles, Euronews România, Radio Guerrilla, Radio România Cultural, RFI România, Hotnews.ro, Contributors.ro, PressOne, Veridica.ro

At this moment, we do not have any future performances scheduled.

Stay Up To Date With Your Favorite Events

subscribe