„Faust” de Johann Wolfgang von Goethe

 O drama a "cunoasterii" sau a "necunoasterii"?

 Fiind si azi de o actualitate zguduitoare, marea tragedie "Faust" este considerata, in traditie, ca fiind o drama a "cunoasterii", Dr. Faustus fiind reprezentantul omului de la renastere incoace, deci inclusiv al omului modern, cu setea lui, etern nesaturata, de cunoastere. Setea de cunoastere, insa, in sine, nu este decat o garantie vaga pentru cunoasterea adevarata, dar conectata la o lipsa de masura si la o absenta a scrupulelor, poate duce chiar in prapastie.

Aceasta drama este prezentata ca una a “cautarii" si partial a “cautarii gresite" si nicidecum ca un “model de cunoastere”, ea fiind, la o analiza profunda, de fapt o tragedie a “necunoasterii" spirituale.

In aceasta postura il vedem si pe omul modern. Asfel, vom vedea ca din aceasta “necunoastere spirituala” se deschid toate prapastiile raului, in care omenirea a cazut.

Faust este o calauza spre un drum al cunoasterii spirituale integrale, care, prin aceasta integralitate, devine un drum cu adevarat christic.

Apare în faţa publicului, un spectacol atat al tragediei, cat si al comediei cosmice, dar şi al circului etern uman.

Important:

• Aceasta piesa nu a mai fost pusa în scena la teatrele din Bucuresti din 1952;

• Este cea mai renumita opera pe tema „cunoasterii integrale” din toata literatura teatrala universala;

• Omul modern se recunoaste în Faust prin setea lui de constienta pe toate planurile;

• Omul modern este confruntat cu întrebari fara raspunsuri si cu raspunsuri unilaterale, fragmentate, fara posibilitatea de a le integra într-un sistem cu unitate vie interioara. Acestea sunt menite sa reveleze imaginatiuni ale adevarului complex si ferm despre creatie, lumi si existenta, despre Zei si demoni, despre om si evolutia menirii lui;