În fața Moscovei: Vecinii occidentali ai Rusiei de la Marea Baltică la Marea Neagră în perspectivă istorică
Conferință susținută de Oliver Jens Schmitt, urmată de un dialog cu Marian Voicu
În fața Moscovei: Vecinii occidentali ai Rusiei de la Marea Baltică la Marea Neagră în perspectivă istorică
Conferință susținută de Oliver Jens Schmitt, urmată de un dialog cu Marian Voicu
Invazia Rusiei în Ucraina a reamintit opiniei publice europene o regiune care se întinde de la Capul Nord până la Marea Neagră: vecinii occidentali ai Moscovei. Finlandezii, suedezii, balticii, polonezii, ucrainenii și românii au reacționat în moduri diferite la agresiunea rusă. Cu toate acestea, reacțiile pot fi înțelese doar dacă se examinează mai îndeaproape vecinătatea de secole a acestor societăți cu Rusia. Prelegerea analizează acest teritoriu într-un arc istoric larg, din Evul Mediu până în prezent. Cea mai importantă teză discutată este că Moscova a întâlnit sisteme politice și structuri socioculturale superioare în timpul expansiunii sale spre vest. Această proximitate față de Occident a pus Rusia în fața unor provocări enorme până în prezent.
Istoria Moscovei și a vecinilor săi occidentali este una de mare competiție sistemică, cu accent pe politica centralizată, libertate, educație și participarea la marile evoluții ale istoriei europene, de la Umanism la Reformă, la Iluminism și la ideea de individ.
OLIVER JENS SCHMITT (n. 1973) este profesor de istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena. Temele sale de cercetare privesc, printre altele, fascismul în Europa de Est, cu accent pe România, societăţile urbane din estul Mediteranei în secolul al XIX-lea, societatea şi politica în Imperiul Otoman târziu, evoluţiile socioculturale în spaţiul albanez, istoria imperiului maritim al Veneţiei sau istoria Balcanilor în Evul Mediu târziu.
Din 2017, este preşedintele Secţiei Filozofie-Istorie a Academiei Austriece de Ştiinţe. Printre titlurile sale, traduse în mai multe limbi, se numără: Kosovo: Kurze Geschichte einer zentralbalkanischen Landschaft (Kosovo. Scurtă istorie a unui ţinut central-balcanic, 2008); Skanderbeg: Der neue Alexander auf dem Balkan (Skanderbeg: Noul Alexandru din Balcani, 2009; trad. rom. 2014); Die Albaner: Eine Geschichte zwischen Orient und Okzident (Albanezii: O istorie între Orient şi Occident, 2012). La Humanitas a fost tradusă biografia Corneliu Zelea Codreanu: Ascensiunea și decăderea „Căpitanului“ (2017) și a apărut România în 100 de ani: Bilanţul unui veac de istorie urmat de un dialog cu Marian Voicu (2018), volum publicat și în limba germană, și Balcanii în secolul XX (2021).
MARIAN VOICU este jurnalist, realizator de filme documentare și scriitor de non-ficțiune. În ultimii 25 de ani a produs diferite formate de televiziune și radio și a fost manager de proiect la Radio România Chișinău. Acum realizează emisiunea Breaking Fake News! la TVR1 și se ocupă de publicația Veridica.
Cel mai recent film documentar al său este Război și pace în Ucraina, iar cea mai recentă carte este Matrioşka mincinoşilor: Fake news, manipulare, populism (Humanitas, 2018).
A primit mai multe premii naţionale şi internaţionale, cel mai recent fiind Medalia de aur din partea Asociaţiei Corespondenţilor ONU pentru filmul documentar Exodul: O tragedie siriană.
Eveniment prezentat de MARINA CONSTANTINESCU, jurnalistă, realizatoare de emisiuni de televiziune și critic de teatru și film.
Partener principal: Dedeman
Parteneri: Filarmonica George Enescu, Asociația ARCCA, Editura Humanitas, Hotel Cișmigiu, DS Automobiles, Euronews România, Radio Guerrilla, Radio România Cultural, RFI România, Hotnews.ro, Contributors.ro, PressOne, Veridica.ro
