Stalin și Transilvania. Regiunea Autonomă Maghiară în România anilor ’50
Conferință susținută de Stefano Bottoni, urmată de un dialog cu Sabina Fati.
Stalin și Transilvania. Regiunea Autonomă Maghiară în România anilor ’50
Conferință susținută de Stefano Bottoni, urmată de un dialog cu Sabina Fati.
Evenimentele tragice din spațiul post-sovietic conferă o actualitate neașteptată cercetării lui Stefano Bottoni despre Regiunea Autonomă Maghiară din România în perioada stalinistă. Cum a fost creat acest experiment de politica națională de tip sovietic chiar în 1952? Cum a funcționat o regiune cu autonomie pe criterii etnice situată în inima României, locuită în proporție covârșitoare de maghiari secui, înapoiată economic, orientată cultural și istoric înspre Ungaria ca țară mamă?
Conferința urmărește să clarifice aspectele diplomatice, sociale și culturale ale RAM, cu o atenție specială pentru viața cotidiană și relațiile interetnice din Secuime din anii 50.
STEFANO BOTTONI s-a născut la Bologna, Italia, în 1977. A obținut doctoratul în istorie la Universitatea din Bologna. A predat istoria Europei de Est sub contract cu Universitatea din Bologna, după care s-a alăturat Academiei Ungare de Științe, unde a fost, între 2009 și 2019, cercetător la Institutul de Istorie în cadrul Centrului de Cercetări în Domeniul Științelor Umaniste. Din 2019 este conferențiar la Universitatea din Florența, unde predă istoria Europei de Est și istorie universală. A fost bursier la Zentrum für Zeithistorische Forschung din Potsdam și la „Imre Kertész“ Kolleg din Jena, precum și membru al proiectului internațional „COURAGE“, finanțat de UE în cadrul programului Horizon Europe, despre opoziția culturală în Europa de Est în epoca socialismului de stat. Principalul său domeniu de cercetare este politica față de minorități și relațiile interetnice în blocul sovietic. În limba română a publicat recent Lungul drum spre Occident: O istorie postbelică a Europei de Est (Editura Mega, 2021) și Moștenirea lui Stalin în România. Regiunea Autonomă Maghiară 1952-1960 (Editura Humanitas, 2021).
SABINA FATI, jurnalistă, este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. Scrie comentarii pentru DW și a fost directoarea departamentului românesc al postului de radio Europa Liberă/Radio Liberty. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Jurnalism și Știinţele Comunicării.
Volume publicate: Singură pe Drumul Mătăsii: 80 de zile, 15.000 km, 2500 de ani de istorie, Humanitas, Bucureşti, 2015; Transilvania, o provincie în căutarea unui centru: Centru şi periferie în discursul elitelor politice din Transilvania, 1892–1918, 2007; Stelian Tănase (ed.), Călin Anastasiu, Sabina Fati, Romania in the Gray Zone, National and Regional Security in Eastern Europe after Madrid, 2004, Ocolul Mării Negre în 90 de zile: Şapte ţări, opt graniţe şi o lovitură de stat în prime-time, Humanitas, 2016.
A participat cu analize în mai multe volume colective, printre care: Victor Bârsan (ed.), De la post-comunism la pretranziţie, 1997; Ovidiu Pecican, Sergiu Gherghina (ed.), România în UE: Trei ani de la aderare, 2010, Vin rușii! 5 perspective asupra unei vecinătăți primejdioase, Humanitas, 2018.
