Despre „Bucureștiul fanariot. Administrație, meșteșuguri, negoț“ cu Tudor Dinu, Georgeta Filitti și Petre Guran

Editura Humanitas vă invită marți, 6 martie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea volumului „Bucureștiul fanariot. Administrație, meșteșuguri, negoț“  de Tudor Dinu, apărut recent în colecția Istorie. La eveniment vor vorbi, alături de autor, Excelența Sa Ambasadorul Republicii Elene la București, domnul Vassilis Papadopoulos și istoricii Georgeta Filitti și Petre Guran.

Ampla cercetare a lui Tudor Dinu urmărește să reconstituie civilizația Bucureștiului de secol XVIII sub toate aspectele ei. Primul volum al lucrării se intitula „Biserici, ceremonii, războaie“. Volumul de față se apleacă asupra modului de administrare a orașului, a sistemului de asistență socială și medicală, a vieții economice (meșteșuguri, industrie, comerț), dar și asupra catastrofelor naturale ce au lovit Bucureștii. Ultimul volum al monografiei va fi dedicat vieții cotidiene și vieții mondene, învătământului, culturii și alogenilor din capitala Valahiei fanariote.

Tudor Dinu (n. 1978) este conferenţiar doctor abilitat la Universitatea din Bucureşti, unde predă limba, literatura şi civilizaţia greacă. A susţinut prele geri şi conferinţe ca profesor invitat la universităţile din Atena, Cipru, Berlin, Hamburg, Lund, Kiev, Brno și Plovdiv, dar şi la mai multe societăţi ştiinţifice din Grecia. În ultimii ani, a participat la cele mai importante congrese inter naţionale de studii neoelene (Granada, 2010; Nicosia, 2012; Tbilisi, 2012; Atena, 2012; Paris, 2013; Salonic, 2014; Komotini, 2015; București, 2015; Veliko Târnovo, 2016; Atena, 2017; Chios, 2017). În 2014, a fost ales secretar general al Societăţii Europene de Studii Neoelene. Lucrările sale dedicate unor chestiuni de filologie, istorie, civilizație greacă veche, bizantină şi postbizantină, dar şi elenismului din ţările române au fost tipărite în România, Grecia, Cipru, Franţa, Cehia, Letonia, Ucraina şi Georgia. Totodată, Tudor Dinu a publicat traduceri atât din autori antici (Aristofan, Plutarh, Iamblichos, Seneca, Plinius Maior), cât şi moderni (Iannis Ritsos, Nikos Engonopoulos, Andreas Embirikos, Hristos Yannaras etc.). Este fondatorul şi redactorul-şef al primei reviste româneşti de studii neoelene, Neograeca Bucurestiensia. La Editura Humanitas, a publicat volumele Mihai Viteazul, erou al eposului grec (2008), Dimitrie Cantemir şi Nicolae Mavrocordat – rivalităţi politice şi literare la începutul secolului XVIII (2011), Bucureștiul fanariot – Biserici, ceremonii, războaie (2015).