BUBBLE BATH (György Kovásznai, Ungaria, 1980)

După o suită de scurtmetraje animate în stiluri variate, realizate pentru Pannónia filmstúdió - toate mustind de o dorință alchimică de a transforma formele, liniile și culorile în stări clocotitoare sau în atmosfere insesizabile, regizorul maghiar György Kovásznai a realizat singurul său lungmetraj, Bubble Bath.

Chiar și pentru spectatorii familiarizați cu incredibila bogăție stilistică și cu libertatea de ton, mai ales în raport cu filmul de ficțiune cu actori reali, a animației est-europene din perioada socialistă, mai ales în Cehia și Ungaria, filmul lui Kovásznai nu are cum să nu-i uimească prin incredibila aglomerare de experimente estetice - câte unul la fiecare fotogramă - și totodată prin arta consumată a cineastului, care reușește să ofere o operă închegată și, într-un mod cu totul contraintuitiv, perfect coerentă în eclectismul său. Mai mult decât numeroase alte filme utilizate în general de filmologi pentru a analiza relația dintre arta cinematografică și modernitate, Bubble Bath chiar izvorăște, la nivel narativ, dar cu precădere la nivel estetic, din experiența epocii vitezei, a spiritualității cu tente psihedelice, a consolidării clasei de mijloc și a consumerismului, a vâltorii în care cultura înaltă și cea de masă sunt topite una într-alta, a nesiguranței viitorului.

Povestea, în măsura în care există una, se învârte în jurul lui Zsolt, un decorator de vitrine nevrotic care caută alinare alături de cea mai bună prietenă a viitoarei lui soții chiar în ziua nunții sale. Deși anecdotică, narațiunea pune totuși în scenă niște personaje care-și lasă tinerețea în urmă, năpădiți de anxietăți personale care sunt de fapt și generaționale și civilizaționale; totul ambalat într-un delir vizual care ține loc atât de formă, cât și de conținut.

Filmul de ficțiune va fi precedat de două scurtmetraje românești din perioada socialistă.