Memorii și moșteniri comune/divergente - dezbatere/dialog

Reactor de creație și experiment

Moderator: Valer Simion Cosma 

Invitați: Beáta Siklodi, Alexandra Damian, Gabriel Girigan, Ferencz Loránd

Românii și maghiarii din Transilvania împart de secole același spațiu, dar nu întotdeauna și aceleași povești despre el. Personaje, locuri și evenimente care fac parte dintr-o istorie comună au fost integrate în narațiuni naționale diferite, uneori concurente. Ioan de Hunedoara este probabil exemplul cel mai cunoscut al unei figuri revendicate de mai multe tradiții istorice, dar există și personaje precum Ecaterina Varga, a căror biografie traversează granițele etnice și politice prin care am fost obișnuiți să organizăm trecutul Transilvaniei.

Dezbaterea „Memorii și moșteniri comune/divergente” aduce împreună patru invitați care se întâlnesc cu trecutul în contexte diferite: prin cercetare și predarea istoriei, prin proiecte de dialog și reflecție asupra Transilvaniei, prin patrimoniu și activitate muzeală, respectiv prin experiența unei generații tinere care descoperă și povestește Transilvania prin turism, călătorie și explorarea patrimoniului.

Discuția pornește de la o întrebare aparent simplă: ce moștenim, de fapt, dintr-un trecut trăit împreună? Ce ne apropie și ce ne desparte atunci când românii și maghiarii vorbesc despre aceeași istorie? Putem construi o relație comună cu trecutul fără să eliminăm diferențele dintre perspectivele noastre și fără să transformăm reconcilierea într-o versiune cosmetizată a istoriei?

Un punct important al discuției îl constituie memoria conflictului și a solidarității. Istoriografiile română și maghiară au documentat violențele care au marcat relațiile dintre cele două comunități. Mult mai puțin vizibile sunt însă situațiile în care oamenii au refuzat logica violenței etnice și și-au apărat vecinii. Cercetările de teren și memoria locală păstrează inclusiv relatări despre asemenea episoade: comunități care s-au opus autorităților sau armatelor și au împiedicat producerea unor noi crime. Ce s-ar schimba dacă, alături de memoria victimelor și a violenței, am recupera și memoria acestor gesturi?

În centrul dezbaterii se află generația tânără. Cum poate fi transmis un trecut complicat fără a reproduce automat vechile antagonisme? Cum putem transforma patrimoniul, istoria locală, muzeul, școala, călătoria sau chiar turismul în instrumente de cunoaștere critică? Și poate descoperirea faptului că trecutul nostru este simultan comun și divergent să producă nu doar reconciliere, ci și curiozitate – dorința de a afla mai mult despre oamenii, locurile și istoriile pe care le-am moștenit?

Despre invitați:

Beáta Siklodi este asistent manager la Muzeon – Muzeul de Istorie a Evreilor din Cluj-Napoca. Este licențiată în Turism Cultural și deține un masterat în Cercetarea și Valorificarea Patrimoniului Cultural, ambele absolvite în cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai.

În timpul studiilor de masterat a început să facă voluntariat la Muzeon, iar interesul pentru conceptul și activitatea muzeului a determinat-o ca, după absolvire, să se alăture echipei cu normă întreagă. De asemenea, face parte din EMKISZ (Organizația de Tineret a Societății Maghiare de Cultură din Transilvania).

Parcursul său profesional și academic reflectă interesul pentru conservarea și valorificarea patrimoniului și pentru rolul muzeelor în păstrarea și transmiterea trecutului către generațiile viitoare.

Alexandra Damian este expert în comunicare, cu o experiență de peste 10 ani în comunicarea digitală, colaborând cu instituții precum Muzeul de Artă Cluj-Napoca și festivaluri precum TIFF, Festivalul Internațional de Teatru Interferențe, Wonderpuck etc. Este co-fondatoare a proiectului interetnic de umor HungaRomânisme și co-organizatoare a seriei de evenimente publice “Românii și maghiarii în oglinda trecutului comun”.

Gabriel Girigan este profesor de istorie cu experiență în proiecte educaționale și internaționale interdisciplinare, la intersecția dintre istorie, geografie și antropologie. A fost implicat în proiecte dedicate istoriei Mării Negre și relației dintre societate, natură și schimbările climatice. A activat în cadrul Centrului de Excelență Cluj, prin activități pentru elevii de gimnaziu, și a colaborat cu Cinema ARTA în proiecte de educație cinematografică pentru liceeni. A dezvoltat colaborări între mediul universitar și cel preuniversitar pe teme de istoria mediului și schimbări climatice. Cercetările recente vizează istoria pădurilor din România și Europa de Est, precum și precaritatea muncii forestiere în contextul tranziției verzi. Promovează o abordare a educației istorice bazată pe interdisciplinaritate, cercetare și conectarea trecutului la provocările societății contemporane.

Ferencz Loránd are 23 de ani și, începând din această toamnă, va urma programul de masterat în Gastronomie, Nutriție și Dietetică la USAMV Cluj. Este absolvent al programului de licență Controlul și Expertiza Produselor Alimentare, iar ulterior a studiat timp de un an la Facultatea de Istorie, în cadrul specializării Cercetarea și Valorificarea Patrimoniului Cultural.

De doi ani și jumătate lucrează ca ghid de turism, atât pentru grupuri din România, cât și pentru grupuri din străinătate. La Cluj, a inițiat, în cadrul Asociației Mathias Corvinus Collegium, un proiect prin care a organizat pentru studenți excursii și vizite tematice dedicate istoriei, etnografiei și arhitecturii, în Cluj-Napoca și în localitățile din împrejurimi. De un an și jumătate este agent de turism al Episcopiei Unitariene din Cluj-Napoca.

Este pasionat de istorie, istoria artei, geografie, științele naturii, drumeție și ciclism. Este, de asemenea, membru al Societății Carpatine Ardelene, în cadrul căreia a participat la și a organizat excursii în Transilvania.

Valer Simion Cosma este istoric și antropolog, director al Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Cercetările sale se concentrează asupra istoriei sociale și culturale a lumii rurale, modernizării, naționalismului, religiei vernaculare și memoriei, cu un interes special pentru Transilvania. Este inițiator și coordonator al mai multor proiecte de cercetare și intervenție culturală dedicate lumii rurale și relației dintre cercetarea academică, patrimoniu și comunități. De-a lungul ultimilor ani a dezvoltat proiecte care aduc istoria și cercetarea socială în dialog cu publicuri din afara mediului academic.

Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Proiect realizat cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Cluj-Napoca.