Iluzii

”Ce e dragostea? ” Iată o întrebare la care ne chinuim să răspundem toată viața și… poate și după. Despre asta vorbim noi patru în ”Iluzii” de Ivan Vîrîpaev. Încercăm să elucidăm marele mister al dragostei pentru și împreună cu voi. Așa că vă așteptăm să îi cunoașteți pe Danny, Sandra, Albert și Margaret. Două cupluri. Patru oameni minunați cu o viață plină- plină. Plină- plină! Plină de amor dar și de… iluzii amoroase.” (noi, actorii)

„Interminabilul, inepuizabilul, insuportabilul, incredibilul, înlocuibilul, incurabilul, incandescentul subiect e dragostea. Dar pe cuvânt că e prezentată atractiv. Adică, pare a fi ceva, așa… care te face și fericit și trist, că dă și ea sens, că e înălțătoare și chinuitoare, că te face să faci nefăcute și să spui nemaiauzite…”
Vlad Galer, Agenda Liternet

”Spectatorul are șansa să se atingă de ceva nevăzut. De fapt, asta e menirea artei.”
Ivan Vîrîpaev

”Depășind tracul, cei patru foarte tineri actori au dovedit că premiile luate de fiecare în parte sau împreună la Gală nu au fost deloc o întâmplare. Silvana Mihai, Cristina Juncu, Vlad Bălan și Alexandru Voicu s-au adaptat spațiului și publicului special al locului, re-creând acea emoție, singura prin care textul și spectacolul pot funcționa. Căci nu-i lesne de răspuns oricând și oriunde la întrebarea „Ce e dragostea?”, d’apoi într-o seară de vară, într-un club bucureștean…
„Trebuie totuși să existe o constantă în universul ăsta schimbător…” – susține Margaret, cel mai lucid personaj al piesei (posesoarea unui simÅ£ al umorului deosebit), într-un ultim apel la raÅ£iune. Sau într-o disperată încercare de a răspunde la o altă întrebare a textului: „Am trăit ce se cheamă viață… pentru ce?” Departe de a fi o „iluzie”, „Dragostea e lucru simplu. Accesibil însă doar câtorva.” – pare a fi răspunsul lui Vîrîpaev. ”
Maria Zărnescu, yorick.ro