De ce doar oamenii pot vorbi? – discuție pornind de la volumul „Zorii limbajului” de Sverker Johansson
De ce doar oamenii pot vorbi? – discuție pornind de la volumul „Zorii limbajului” de Sverker Johansson
Editura Humanitas vă invită joi, 29 septembrie, la ora 19.00, în librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o discuție despre începuturile vorbirii și cum a fost posibil ca, dintre toate speciile, doar oamenii să dezvolte un limbaj atât de complex și de adaptabil. Cum au contribuit aici genetica, schimbările anatomice sau sistemul social bazat pe întrajutorare sau cum structura gramaticală a limbii pe care o vorbim poate influența felul în care vedem lumea. Volumul Zorii limbajului de Sverker Johansson, fizician și lingvist suedez, prezintă acești pași importanți făcuți pe perioade mari de timp, despre care vor vorbi în librărie invitații Livia Petrescu, etolog, Mircea Vasilescu, scriitor, și Alex Dincovici, antropolog. Discuția va fi moderată de Vasile Decu, jurnalist de știință.
Comunicarea articulată, în cuvinte și fraze, pare să fie ceea ce ne distinge cel mai pregnant de restul lumii vii. Dar când și unde au început oamenii preistorici să vorbească? Ce își spuneau? Cum arăta limbajul la originile lui și ce anume l-a făcut posibil? Multă vreme, lingviștii s-au ținut departe de întrebări de acest fel, considerându-le în afara teritoriului investigabil, dar astăzi ele pot fi abordate cu mijloacele științei.
În „Zorii limbajului”, Sverker Johansson prezintă stadiul actual al cercetărilor și principalele teorii actuale privind modul în care Homo sapiens a devenit singura ființă vorbitoare. Cu argumente din arheologie, antropologie, genetică, neurologie, apelând inclusiv la robotică și IT, savantul suedez atribuie un rol central, în această transformare, încrederii reciproce și cooperării caracteristice speciei umane.
„Pentru a-i înțelege originea, trebuie să înțelegem limbajul însuși, structura și natura lui, dar trebuie să înțelegem și natura omului și originea sa evolutivă. Trebuie să înțelegem cum gândim și cum ne funcționează creierul. Pentru a răspunde la întrebarea de ce oamenii posedă limbaj trebuie să acordăm atenție unei mulțimi de domenii diferite – nu numai lingvisticii pure, ci și biologiei evoluționiste, paleoantropologiei, arheologiei, primatologiei, geneticii, anatomiei, etologiei, neuroștiințelor, cercetărilor din domeniul cogniției, psihologiei și antropologiei sociale, pentru a nu le menționa decât pe cele mai importante.“ — SVERKER JOHANSSON
Găsiți volumul în librării și online. Și pe #Libhumanitas aici: https://www.libhumanitas.ro/zorii-limbajului-sverker-johansson-hu003289-1.html
SVERKER JOHANSSON (n. 1961), fizician și lingvist suedez, a participat la cercetări în domeniul fizicii particulelor la CERN, în Elveția. Din 1992 s‑a dedicat studiilor asupra originilor limbajului uman. Prima sa lucrare pe teme lingvistice, Origins of language: constraints on hypotheses (2005), s‑a bucurat de ecouri în publicații prestigioase. Prin intermediul programului Lsjbot pe care l‑a creat, se află la originea a peste 9,5 milioane de articole (marea majoritate în limbile suedeză și cebuano) din enciclopedia online Wikipedia, record în virtutea căruia a fost descris în media drept „cel mai prolific autor din toate timpurile“.
