„Băi, hammamuri, desfătări: O istorie ilustrată a băilor din Țara Românească și Moldova”, Tudor Dinu: lansare și sesiune de autografe
O splendidă istorie ilustrată: evoluția băilor în Țara Românească și Moldova din secolul al XVI-lea până la jumătatea secolului al XIX-lea, atunci când are loc trecerea de la stilul de viață de inspirație orientală la cel occidental. Marți, 14 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu
„Băi, hammamuri, desfătări: O istorie ilustrată a băilor din Țara Românească și Moldova”, Tudor Dinu: lansare și sesiune de autografe
O splendidă istorie ilustrată: evoluția băilor în Țara Românească și Moldova din secolul al XVI-lea până la jumătatea secolului al XIX-lea, atunci când are loc trecerea de la stilul de viață de inspirație orientală la cel occidental. Marți, 14 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu
„Băi, hammamuri, desfătări: O istorie ilustrată a băilor din Țara Românească și Moldova”: Un subiect prea puțin studiat până acum: evoluția băilor în Țara Românească și Moldova din secolul al XVI-lea până la jumătatea secolului al XIX-lea, atunci când are loc trecerea de la stilul de viață de inspirație orientală la cel occidental.
Editura Humanitas vă invită marți, 14 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea cărții „Băi, hammamuri, desfătări: O istorie ilustrată a băilor din Țara Românească și Moldova”, noul volum documentat de Tudor Dinu, cu aceeași erudiție cu care și-a obișnuit cititorii în cercetările sale.
La eveniment vor participa, alături de Tudor Dinu, istoricul Georgeta Filitti și filologul Laura Sitaru. Moderator: Radu Gârmacea, redactor-șef Humanitas.
Tudor Dinu este profesor doctor abilitat la Universitatea din București, unde predă limbă, literatură și cultură greacă, și doctor honoris causa al Universității Democrit a Traciei, din Grecia. A susținut prelegeri și conferințe ca profesor invitat la universitățile din Atena, Tracia, Cipru, Berlin, Hamburg, Lund, Cracovia, Brno, Sofia, Plovdiv, Chișinău și Kiev, precum și la mai multe societăți științifice din Grecia (Leukada, Kozani, Karpathos, Kalymnos etc.), Italia, Turcia și Egipt. În ultimii ani a participat la cele mai importante congrese internaționale de studii neoelene (Atena, Salonic, Ioannina, Chania, Chios, Paros, Komotini, Nicosia, Paris, Granada, Lund, Viena, Praga, Veliko Tîrnovo, Moscova, Sankt Petersburg, Riga, Tbilisi etc.). În 2014 a fost ales și în 2018 și 2023 reales secretar general al Societății Europene de Studii Neoelene. Lucrările sale dedicate unor subiecte de filologie, istorie, civilizație greacă veche, bizantină și postbizantină, dar mai ales istoriei și civilizației Țării Românești și Moldovei în secolele XVII–XIX au fost publicate în România, Grecia, Cipru, Franţa, Cehia, Letonia, Ucraina și Georgia. Totodată, Tudor Dinu a realizat traduceri din autori antici (Aristofan, Plutarh, Iamblichos, Seneca, Plinius Maior) și moderni (Iannis Ritsos, Nikos Engonopoulos, Andreas Embirikos, Christos Yannaras etc.). Este fondatorul și redactorul-șef al primei reviste românești de studii neoelene, Neograeca Bucurestiensia.
La Editura Humanitas i-au apărut volumele Mihai Viteazul, erou al eposului grec (2008), Dimitrie Cantemir și Nicolae Mavrocordat – rivalități politice și literare la începutul secolului XVIII (2011), monografia în trei volume Bucureștiul fanariot – I: Biserici, ceremonii, războaie (2015), II: Administrație, meșteșuguri, negoț (2017), III: Viață cotidiană, divertisment, cultură (2020) –, Oamenii epocii fanariote: Chipuri din bisericile Țării Românești și Moldovei (2018), lucrare distinsă cu Premiul Academiei din Atena, Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești (2022), volum apărut și în linba greacă în 2024, Moda în Țara Românească: între Fanar, Viena și Paris, 1800–1850 (2023). În duminica de Florii a anului 2018 a fost înnobilat la Constantinopol de către Sanctitatea Sa patriarhul ecumenic Bartolomeu, care i-a acordat titlul bizantin de árchon hypomnematográphos.
Volum apărut cu sprijinul financiar al Asociației Culturale „Protagoras“ și al Fundației Fatrom.
