În ce fel de țară trăim și cum o putem schimba: dezbatere la Librăria Humanitas de la Cișmigiu

În ce fel de țară trăim și cum o putem schimba: dezbatere la Librăria Humanitas de la Cișmigiu

Editura Humanitas vă invită joi, 14 noiembrie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu la o dezbatere cu Ștefan Liiceanu, Gabriel Biriș și Cristian Preda, moderată de Cătălin Striblea, pornind de la cartea „Un atlas al corupției. România - 20 de ani de hoție, studiu de caz” de Ștefan Liiceanu. Un eveniment editorial, o carte pentru toți românii doritori să înțeleagă în ce fel de țară trăiesc și cum o pot schimba în mod real. Pentru jurnaliști, pentru activiștii civici, pentru politicienii încă onești sau pentru viitorul președinte al României, ea este o mină de aur.

Accesul la eveniment este gratuit și se face pe baza unei rezervări prin Eventbook.

Punând cap la cap statistici strânse cu migală din justiție și economie, coroborate cu studii relevante făcute de instituții internaționale și specialiști cunoscuți în domeniu, autorul ajunge la concluzia că valoarea maximă a pierderilor din corupție, inclusiv tot ceea ce a ratat România ca oportunitățile favorabile este de 15% din Produsul Intern Brut anul. O mare parte sunt bani furați și pierduți definitiv, fără ca infractorul să fie pedepsit. În 2020, de pildă, puțin peste 1500 de persoane erau condamnate definitiv pentru acte de corupție, din care circa 90% își ispășeau condamnarea în afara penitenciarelor. Ștefan Liiceanu face comparații și explică de ce într-o țară ca Singapore corupția e ca și inexistentă și care este proporția dintre pedepsele pentru corupție și frecvența fenomenului. Citează, între altele, studiul unor experți americani care vorbesc despre banalizarea șpăgii medicale la români: oricine încearcă să dea mită unui doctor din Chile, riscă să facă închisoare câteva luni, în schimb cineva care nu plătește mită în spitalele din România riscă să rămână fără îngrijire medicală. De ce corupția e atât de extinsă în România? Care sunt cauzele istorice? Când s-au relaxat standardele morale? De ce societatea acceptă formele generalizate de corupție? Ce legătură există între selectarea elitelor birocratice și creșterea corupției? Cum se face că cei mai mulți dintre cei acuzați de corupție provin tocmai din instituțiile care trebuie să aplice legea? De ce corupția este răspândită în întreaga organigramă a clasei conducătoare? Autorul răspunde la aceste întrebări și face un portret al funcționarului public corupt bazat pe numele, faptele și averea unor personaje autohtone pentru care a avea e mult mai important decât a fi: pe primul loc se află lăcomia, apoi lipsa de scrupule și de empatie, megalomania, abilitățile sociale plus puterea de organizare. - Sabina Fati