Ce ne facem cu specia umană. Este oare cu putință conviețuirea?

Conferință susținută de Gabriel Liiceanu, urmată de un dialog cu Horia-Roman Patapievici

Cine ar putea spune că specia umană – indiferent de ipoteza creaționistă sau evoluționistă a apariției ei – este un succes? Nici o altă specie nu a pus în pericol viața planetei într-atât și nici o alta nu a împins agresivitatea intraspecifică atât de departe. Numai omul, dintre toate viețuitoarele, a cultivat sistematic violența, a organizat masacre (războaie) și numai el posedă o asemenea creativitate a cruzimii. Numai omul a atins dimensiuni apocaliptice la nivelul posibilităților de distrugere.
Să înțelegem oare de aici că, pe versantul genialității sale, omul a fost incapabil să inventeze modele de coexistență optime? Că doar cele distructive i-au reușit? Adevărul e că elitele omenirii au creat de-a lungul secolelor patternuri ideale de coabitare. Și totuși, din cauza ciocnirii permanente dintre stratul instinctual-violent al ființelor umane și cel rațional, aceste modele nu au putut fi niciodată puse pe deplin în practică.
În această conferință vom trece în revistă modelele ideale de conviețuire create de indivizi geniali în laboratoarele gândirii – modelul economic, juridic, politic, moral și cultural-educațional – și vom vedea ce anume din paradoxala noastră alcătuire ne împiedică să le realizăm. De ce rămân aceste modele nefuncționale? Nu e oare ridicol ca specia umană să dispară având în buzunar soluțiile optime ale supraviețuirii ei? Asta ar însemna ca, în locul „păcii eterne“, să facem experiența unei stări de război neîntrerupt, care ar conduce în cele din urmă la un suicid planetar.

See more details

GABRIEL LIICEANU, scriitor, autor de literatură personală, a constituit, prin cărțile sale, repere pentru diferitele variante ale acestui tip de discurs, începând cu Jurnalul de la Păltiniș (1983), ale cărui teme centrale sunt raportul maestru–discipol și importanța culturii într-o epocă totalitară. Au urmat Epistolar (1987), Declarație de iubire, Ușa interzisă, Scrisori către fiul meu, Întâlnire cu un necunoscut, Caiet de ricoșat gânduri, Impudoare. În paralel cu volumele în care autorul construiește ceea ce francezii numesc l’écriture du moi, Gabriel Liiceanu a publicat în ultimii ani o serie de cărți eseistice, filozofice și de implicare în viaţa cetății: Despre minciună, Despre ură și Despre seducție, Estul naivităților noastre, Dragul meu turnător, Fie-vă milă de noi! și alte texte civile, România, o iubire din care se poate muri, Nebunia de a gândi cu mintea ta, Continentele insomniei, Așteptând o altă omenire, Ludice, Isus al meu, Despre destin (dialog cu Andrei Pleșu), Ce gândește Dumnezeu?

HORIA-ROMAN PATAPIEVICI, fizician de formație, s-a impus pe scena culturală românească prin eseurile și analizele sale riguroase, erudite, de anvergură intelectuală enciclopedică. A fost președintele Institutului Cultural Român, a condus rețeaua institutelor naționale de cultură din Uniunea Europeană (EUNIC), iar în prezent este președintele Artmark. A realizat emisiunea TV Înapoi la argument și a condus revista ID – Idei în Dialog. A susținut cursuri de istoria științei și de istoria ideilor la Universitatea din București. Împreună cu Radu Vancu, îngrijește o ediție în cinci volume a operei lui Ezra Pound. Cărți publicate: Cerul văzut prin lentilă, Zbor în bătaia săgeții, Politice, Omul recent, Ochii Beatricei, Discernământul modernității, De ce nu avem o piață a ideilor, Ultimul Culianu, O idee care ne sucește mințile (în colaborare cu Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu), Partea nevăzută decide totul, Două eseuri despre paradis și o încheiere, Anii urii, Despre viață, destin și nostalgie.

Eveniment prezentat de MARIUS CONSTANTINESCU, jurnalist cultural şi realizator TV.
Partener principal: Dedeman
Parteneri: Filarmonica George Enescu, Asociația ARCCA, Editura Humanitas, Hotel Cișmigiu, DS Automobiles, Știrile PROTV, Weekend Adevărul, Europa FM, Radio România Cultural, RFI România, Euronews România, Hotnews.ro, Contributors.ro, PressOne, Veridica.ro