fbpixel

Ce merită să învățăm în școală?

Ce merită să învățăm în școală? Conferință susținută de Mircea Miclea, urmată de un dialog cu Gabriel Liiceanu

Ce merită să învățăm în școală?

Conferință susținută de Mircea Miclea, urmată de un dialog cu Gabriel Liiceanu

Conferința încearcă să ofere răspuns la întrebarea: „Ce merită să învățăm în școală?“ luând în considerare trei aspecte esențiale:

  • viitorul care este tot mai volatil și mai impredictibil, ceea ce înseamnă că nu mai avem garanția că cunoștințele dobândite azi vor fi relevante în lumea de mâine;
  •  mutația existențială determinată de progresul tehnologiilor digitale și IA, care reproblematizează raportul dintre cunoștințele ce merită să fie în mintea noastră („la purtător“) și cele care pot fi integrate în aplicațiile digitale pe care le folosim (externalizate);
  • cercetările recente din științele cognitive asupra funcționării creierului.

Pe scurt, ne întrebăm: Ce merită să învățăm azi care să fie relevant și în lumea de mâine, să exploateze rațional tehnologiile digitale și să valorifice datele din neuroștiințele cognitive?

Susținem că merită să învățăm acele cunoștințe, deprinderi și atitudini care ne dezvoltă mintea pe patru dimensiuni. Acestea sunt:

  • Autonomia, adică independența epistemică, capacitatea de a putea cunoaște și de a ne utiliza cunoașterea indiferent de gradul de funcționalitate a tehnologiilor digitale sau de manipulare a surselor de informație. De pildă, să putem scrie corect fără să apelăm la gramatica din Word, să ne putem orienta fără Google Maps sau să evaluăm corect știrile false. Cu cât vom avea mai multe cunoștințe, cu atât vom fi mai autonomi. Câtă cunoaștere la purtător, atâta libertate de gândire și de acțiune.
  • Autodisciplina, ca atitudine față de sine, care vine prin internalizarea disciplinei și a regulilor de etică. Cercetările din științele cognitive arată că autodisciplina este mai importantă decât inteligența pentru obținerea de performanțe. Parafrazându-l pe Descartes, avem nevoie să ne stabilim singuri  reguli simple și clare pentru îndreptarea intelectului.
  • Gândirea de designer, ca stil de gândire care identifică întrebările relevante dintr-o mare de probleme și oferă soluții creative, care satisfac atât constrângerile mediului, cât și așteptările clientului. Rezolvările algoritmice vor fi preluate de mașini, nouă ne rămân soluțiile contextuale.
  • Antreprenoriatul ca atitudine față de realitate de a nu aștepta soluții, ci de a identifica oportunități acolo unde alții văd doar colecții de date și de a le exploata pentru a produce bunuri (teorii, produse, servicii, legi, instituții).

Rezumând, cred că un om care gândește autonom are disciplină proprie, gândește ca un designer și are o atitudine antreprenorială. Un astfel de om va face față viitorului, oricare va fi el. Și toate astea trebuie să le învețe încă din școală.

MIRCEA MICLEA este autor, psiholog, antreprenor, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească și profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Din 1996 este președintele Asociației Române de Științe Cognitive, iar în 2001 este numit vicepreședinte UNESCO pentru educația și managementul academic.

În 2003 înființează Cognitrom, un centru privat de cercetare-dezvoltare în domeniul psihologiei.  A fost ministru al educației și șeful Comisiei Prezidenţiale de analizare şi elaborare a politicilor în educaţie şi cercetare (2007–2012).

Autor și coautor a numeroase lucrări științifice publicate în jurnale naționale și internaționale și membru fondator al jurnalului științific Cognition, Brain, Behavior: An Interdisciplinary Journal. În 2017, profesorul Miclea este laureat cu Premiul Elisabeth Pilkington Rațiu pentru sănătate mintală, drept recunoaștere pentru „contribuția la dezvoltarea și promovarea intensivă a cercetării în domeniul psihologiei, susținând avansarea cunoașterii, precum și formarea tinerilor cercetători și specialiști“.

GABRIEL LIICEANU, scriitor, autor de literatură personală, a constituit, prin cărțile sale, repere pentru diferitele variante ale acestui tip de discurs, începând cu Jurnalul de la Păltiniș (1983), ale cărui teme centrale sunt raportul maestru–discipol și importanța culturii într-o epocă totalitară. Au urmat Epistolar (1987), Declarație de iubire, Ușa interzisă, Scrisori către fiul meu, Întâlnire cu un necunoscut, Caiet de ricoșat gânduri, Impudoare. În paralel cu volumele în care autorul construiește ceea ce francezii numesc l’écriture du moi, Gabriel Liiceanu a publicat în ultimii ani o serie de cărți eseistice, filozofice și de implicare în viaţa cetății: Despre minciună, Despre ură și Despre seducție, Estul naivităților noastre, Dragul meu turnător, Fie-vă milă de noi! și alte texte civile, România, o iubire din care se poate muri, Nebunia de a gândi cu mintea ta, Continentele insomniei, Așteptând o altă omenire, Ludice, Isus al meu, Despre destin (dialog cu Andrei Pleșu), Ce gândește Dumnezeu?

Eveniment prezentat de MARINA CONSTANTINESCU, jurnalistă, realizatoare de emisiuni de televiziune și critic de teatru și film.

 

Partener principal: Dedeman

Parteneri: Filarmonica George Enescu, Asociația ARCCA, Editura Humanitas, Hotel Cișmigiu, DS Automobiles, Euronews România, Radio Guerrilla, Radio România Cultural, RFI România, Hotnews.ro, Contributors.ro, PressOne, Veridica.ro

En ce moment, nous n'avons aucune représentation future programmée.

Stay Up To Date With Your Favorite Events

subscribe