Istoricul francez Catherine Horel lansează la București ediția în limba română a volumului „ Amiralul Horthy, regentul Ungariei“

Catherine Horel în dialog cu Florin Țurcanu și Alina Pavelescu – vineri, 11 oct., ora 19, la Humanitas Cișmigiu
Istoricul francez Catherine Horel lansează la București ediția în limba română a volumului „ Amiralul Horthy, regentul Ungariei“ Catherine Horel în dialog cu Florin Țurcanu și Alina Pavelescu – vineri, 11 oct., ora 19, la Humanitas Cișmigiu

Istoricul francez Catherine Horel lansează la București ediția în limba română a volumului „ Amiralul Horthy, regentul Ungariei“

Catherine Horel în dialog cu Florin Țurcanu și Alina Pavelescu – vineri, 11 oct., ora 19, la Humanitas Cișmigiu

Istoricul francez Catherine Horel lansează la București ediția în limba română a volumului „ Amiralul Horthy, regentul Ungariei“, apărut la Editura Humanitas, o amplă frescă a Ungariei dintre cele două mari războaie – o istorie ale cărei ecouri în prezent sunt încă vii.

Istoricul francez Catherine Horel se va afla în România, la sfârșitul săptămânii viitoare, cu prilejul colocviului Construire l’alliance. Les modalités de mise en œuvre de l’engagement de la France dans l’Europe médiane de l’entre-deux-guerres (1917-1939), organizat la București de CEREFREA și Institutul Francez, și a apariției, la Editura Humanitas, a volumului „ Amiralul Horthy, regentul Ungariei“, ce va fi lansat vineri, 11 octombrie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu. La eveniment vor participa alături de Catherine Horel, istoricii Florin Țurcanu și Alina Pavelescu.   Lăsând în urmă clișeele istoriografiilor naționale și polemica naționalistă, Catherine Horel este primul istoric care alcătu­iește biografia regentului Ungariei pe baza unei documentări vaste, reușind să impună o viziune nouă, critică și obiectivă. Dincolo de figura controversată a lui Horthy, cartea de față este în egală măsură o amplă frescă a Ungariei dintre cele două mari războaie – o istorie ale cărei ecouri în prezent sunt încă vii

Prima biografie a lui Miklós Horthy realizată de un istoric pe baza unei documentări vaste, „Amiralul Horthy, regentul Ungariei“ a apărut în limba română la Editura Humanitas, în traducerea Liei Decei.

Figura lui Miklós Horthy este sinonimă cu istoria Ungariei interbelice. De el se leagă renașterea țării după destrămarea Imperiului și încercările de a recupera teritoriile pierdute la Trianon. În memoria istorică a românilor – și nu numai a lor –, Horthy este tipul dictatorului fascist, în rând cu Adolf Hitler și Benito Mussolini, iar numele său echivalează cu ocupația, de­por­tările și abuzurile contra populației civile din Transilvania de Nord în anii 1940–1944. În procesele de la Nürnberg nu va sta însă pe banca acuzaților, ci în boxa martorilor, iar sfârșitul vieții și-l va trăi în liniște la Estoril, la fel ca alți mari exilați ai epocii (între care și Carol II, fostul rege al României). În ultimii ani, e așezat pe piedestal de regimul Viktor Orbán, în galeria eroilor națiunii maghiare.

Aghiotant al lui Franz Joseph între 1909 și 1914, Horthy a oferit incontestabil imaginea unui om al vechiului regim – ceea ce și era, fără îndoială. În anumite privințe, apare ca reincarnare a împăratului, care rămâne punctul său de referință în termeni de decizie politică. „Domnia“ sa a fost calificată drept dictatură fascistă de istoriografia comunistă după 1945, dar reabilitarea la care asistăm după tranziția la democrație din Ungaria maschează absența analizei omului și a sistemului…

Nimic nu este mai puțin îndepărtat de figura eroului decât cariera lui Horthy, de la angajarea sa în marina austro‑ungară până la sfârșitul regenței. Viața sa este, dimpotrivă, o lungă suită de eșecuri travestite în victorii. Bătălia din strâmtoarea Otranto nu schimbă nimic în Primul Război Mondial, care este pierdut departe de Marea Adriatică. Contrarevoluția este pătată de acte de violență antisemite acoperite de Horthy. Tratatul de la Trianon consacră dezmembrarea Ungariei regale. Desigur, Horthy nu este implicat personal, dar el trebuie să‑l ratifice, și doctrina revizionistă îi permite să‑și consolideze puterea. Intrarea în război din 1941 pare iremediabilă în acest context, deși, fără îndoială, ar fi putut fi evitată… Din acel moment, regentul este prins în capcană; acesta amână și evită, fără a se hotărî să iasă din ea pentru a negocia cu Aliații. Ocupația germană de la 19 martie 1944 este relevantă pentru gradul de antisemitism prezent în societate și pentru care Horthy poartă, între alții, responsabilitatea… Dorința sa de a „salva“ Ungaria este reală, însă și mai mare este dorința sa de a rămâne la putere.  —CATHERINE HOREL

Catherine Horel este director de cercetări la Centrul Național Francez de Cercetări Științifice (CNRS); specialistă în domeniul Europei Centrale, predă la Paris I Panthéon-Sorbonne. A obţinut doctoratul în istorie cu o teză despre Les Juifs de Hongrie, 1825–1849, problèmes d’assimilation et d’émancipation. A publicat volume precum: La restitution des biens juifs et le renouveau juif en Europe centrale (2002) sau Cette Europe qu’on ditcentrale: des Habsbourg à l’intégration européenne, 1815–2004 și Histoire de Budapest (2009; Premiul Guizot al Academiei Franceze). Amiralul Horthy, regentul Ungariei (2014), volum tradus și în limba maghiară în anul 2017, este prima biografie a lui Miklós Horthy realizată de un istoric pe baza unei documentări vaste.

 

At this moment, we do not have any future performances scheduled.

Stay Up To Date With Your Favorite Events

subscribe