ARAC
ARAC
ARAC
Sofia Sarri – voce
Costin Chioreanu – chitară, efecte
Adrian Tabăcaru, tobe, percuție, temple bass, synth
Pentru vorbitorii de limbă română, cuvântul „arac” are o semnificație certă. Pentru străini, poate doar o rezonanță exotică. Lăsând la o parte datele din dicționar, cuvântul în cauză primește o nouă asociere pentru că de-acum reprezintă numele unui proiect muzical. Știm toți că cea mai frecventă întrebuințare a aracului are de-a face cu susținerea viței de vie. În cărțile despre simboluri, frunza viței de vie devine simbol al vieții la sumerieni și o găsim des ilustrată pe morminte și mozaicuri în cultura romană. Vița de vie mai e asociată cu abundență, transformare, fertilitate și tot ceea ce rezultă din faptul că planta poate da vin. Nu mai are rost să-l menționăm pe Dionysus aici și, poate e mai important să ne gândim că păgânii numeau strugurii „fructele pământului”. Traducem cuvânt cu cuvânt lucrurile astea într-o definiție și înțelegem că aracul e cel care susține dezvoltarea fructelor pământului, ceea ce se reinterpretează imediat ca o susținere spirituală a celor înrădăcinați în planeta asta.
Adrian Tăbăcaru, percuționist renumit în scena locală și muzica de orchestră, fost membru în trupa de death metal Taine, s-a alăturat în acest proiect lui Costin Chioreanu, artist plastic cunoscut grație ilustrării materialelor unora dintre cele mai respectate trupe ale momentului. Este în același timp un chitarist care s-a remarcat prin autenticitate și a avut onoarea să înregistreze muzică alături de David Tibet sau Attila Csihar. Din ansamblul lor face parte o voce puternică, străină de orice formă de previzibil, întrupată de artista greacă Sofia Sarri, care a explorat de-a lungul timpului o plajă foarte largă de stiluri, de la avant-garde, metal și post-rock, la free jazz, improviație, coruri polifonice, fără să omită latura folk pe care a cultivat-o în locul de origine, insula Creta.
Proiectul Arac este prezentat pentru început printr-un manifest. Sursa de inspirație pentru muzica compusă sub acest nume stă în distanța dintre om și natură. Explicația unei astfel de distanțe devine redundantă când to ți cunoaștem efectele urbanizării globale care determină oamenii să nu mai conștientizeze decât în mod confuz privilegiile oferite de lumea naturală. De-aici, nu se mai pune problema dezvoltării practicilor prin care indivizii își arată aprecierea față de natură. Scopul Arac poate fi pierdut cu lejeritate printre concepțiile panteiste, întrucât acești muzicieni intenționează să genereze prin intermediul frecvențelor o manifestare pe care cei mai mulți ar defini-o ca pe o rugăciune adresată planetei, prin care se cere iertare pentru dezechilibrul format între ființa umană și natură.
Costin Chioreanu – chitară, efecte
Adrian Tabăcaru, tobe, percuție, temple bass, synth
Pentru vorbitorii de limbă română, cuvântul „arac” are o semnificație certă. Pentru străini, poate doar o rezonanță exotică. Lăsând la o parte datele din dicționar, cuvântul în cauză primește o nouă asociere pentru că de-acum reprezintă numele unui proiect muzical. Știm toți că cea mai frecventă întrebuințare a aracului are de-a face cu susținerea viței de vie. În cărțile despre simboluri, frunza viței de vie devine simbol al vieții la sumerieni și o găsim des ilustrată pe morminte și mozaicuri în cultura romană. Vița de vie mai e asociată cu abundență, transformare, fertilitate și tot ceea ce rezultă din faptul că planta poate da vin. Nu mai are rost să-l menționăm pe Dionysus aici și, poate e mai important să ne gândim că păgânii numeau strugurii „fructele pământului”. Traducem cuvânt cu cuvânt lucrurile astea într-o definiție și înțelegem că aracul e cel care susține dezvoltarea fructelor pământului, ceea ce se reinterpretează imediat ca o susținere spirituală a celor înrădăcinați în planeta asta.
Adrian Tăbăcaru, percuționist renumit în scena locală și muzica de orchestră, fost membru în trupa de death metal Taine, s-a alăturat în acest proiect lui Costin Chioreanu, artist plastic cunoscut grație ilustrării materialelor unora dintre cele mai respectate trupe ale momentului. Este în același timp un chitarist care s-a remarcat prin autenticitate și a avut onoarea să înregistreze muzică alături de David Tibet sau Attila Csihar. Din ansamblul lor face parte o voce puternică, străină de orice formă de previzibil, întrupată de artista greacă Sofia Sarri, care a explorat de-a lungul timpului o plajă foarte largă de stiluri, de la avant-garde, metal și post-rock, la free jazz, improviație, coruri polifonice, fără să omită latura folk pe care a cultivat-o în locul de origine, insula Creta.
Proiectul Arac este prezentat pentru început printr-un manifest. Sursa de inspirație pentru muzica compusă sub acest nume stă în distanța dintre om și natură. Explicația unei astfel de distanțe devine redundantă când to ți cunoaștem efectele urbanizării globale care determină oamenii să nu mai conștientizeze decât în mod confuz privilegiile oferite de lumea naturală. De-aici, nu se mai pune problema dezvoltării practicilor prin care indivizii își arată aprecierea față de natură. Scopul Arac poate fi pierdut cu lejeritate printre concepțiile panteiste, întrucât acești muzicieni intenționează să genereze prin intermediul frecvențelor o manifestare pe care cei mai mulți ar defini-o ca pe o rugăciune adresată planetei, prin care se cere iertare pentru dezechilibrul format între ființa umană și natură.
