Filmele favorite într-o ordine aleatorie:
Bătrânul burlac, filmul iranian din Competiție – tragedie de proporții shakespeariene (și nu vorbesc aici de durata mamut de 195 de minute, pe care zău dacă le simți), cu un final pulverizant;
Peste șapte mări și șapte țări – un festin vizual de-o inventivitate rară, în care de piatră să fii și tot vei plânge masiv la soarta șobolanului;
Day Tripper – un soi de Shortcuts făcut parcă de un Tati încrucișat cu Roy Andersson în China, delicios de absurd; documentarul-bombă Zonă de conflict – despre război din cel mai riscant unghi cu putință: turismul;
Sub cerul liber – un Arriaga de top;
actrița Lubna Azabal – fenomenală în radicalul Amal;
ucraineanul Albinele cenușii – teribil de nuanțat și curajos de amuzant pe subiectul minat al conflictului ruso-ucrainean;
thrillerul indian Răpirea – cu cele mai țepene urmăriri de mașini din memoria recentă;
documentarul Concurentul – generator maxim de furie la TIFF.23;
Vara cu Carmen – cel mai sexy film din festival;
Încredere (știu, am mai zis-o!);
Călugărul – „cel mai perfect” final;
și, last but not least, binomul format din amintitul Scriitorul și clasicul cult – și neverosimil de profetic - al lui Louis Malle din 1981, Cina mea cu Andre, probabil cel mai detonant film-conversație în doi făcut vreodată, esențial pentru a înțelege nebunia irecuperabilă a vremurilor de azi.