Vlad Zografi s-a născut la Bucureşti in 1960. A studiat fizica la Universitatea din Bucureşti, iar in 1994 a obţinut un doctorat in fizică atomică la Universitatea Paris XI, Orsay. A debutat in februarie 1990 in România literară, cu o povestire. A publicat proză (Genunchiul stâng sau genunchiul drept, 1993 şi Omul nou, 1994), apoi teatru: Isabela, dragostea mea (1996, Premiul Uniunii Scriitorilor), Oedip la Delphi (1997), Regele şi cadavrul (1998), Viitorul e maculatură (1999, Premiul Uniunii Scriito rilor), America şi acustica (2007, Premiul Uniunii Scriitorilor), Petru (2007, conţinand variante revăzute ale unor piese publicate anterior), Toate minţile tale (2011). Petru a fost prima piesă de teatru românească pusă în scenă după 1989 la Teatrul Bulandra, iar spectacolul (regizat de Cătălina Buzoianu) a fost invitat la Bienala de la Bonn în 1998. În 2012 a publicat eseul Infinitul dinăuntru. Şase povestiri despre om, societate şi istorie. Odată cu apariţia, în 2016, a romanului Efectele secundare ale vieţii (Premiul Observator Lyceum, 2017), Vlad Zografi s-a întors la proză.