Key words: androizi, artificial, plăcere, fetiș, alienare, dreptate
Synopsis:
Ca toate lucrurile interesante, roboții umanoizi au fost la început doar ficțiune. Astăzi, ei încep să apară printre noi, deocamdată în forme destul de primitive. Dar asta nu pare a fi o limitare, ci mai degrabă o provocare. Putem să ne îndrăgostim de o entitate artificială, cu care să avem o relație romantică?
Este aceasta nebunie, iluzie, fantasmă sau simplă perversiune? Și, dacă nu e vorba de dragoste ci doar niște experiențe sexuale fără angajament, problemele morale dispar? Lumea e împărțită între cele și cei care salută apariția roboților în viețile noastre sentimental-erotice și aceia care militează împotriva lor, suntem împărțiți între a vedea roboții ca alternative erotice sau a înțelege „dragostea artificială” drept un eșec al umanului, unul care trimite spre obiectificare și sclavie.
Între aceste extreme rămân multe probleme etice de investigat. Să nu uităm că oamenii cu dizabilități corporale (congenitale sau dobândite, precum veteranii de război), deținuții, soldații, bolnavii din aziluri sau ospicii, exploratorii din Antarctica, cosmonauții, marinarii, lucrătorii pe platforme marine, adolescenții introvertiți și preoții catolici nu își pot satisface dorințele sexuale din varii motive. Pot fi roboții sexuali o formă de acces la plăcere pentru aceștia? Sau un surogat nociv al afectivității umane care, de fapt, sporește alienarea?
Bio:
Constantin Vică, lector universitar la Facultatea de Filosofie și cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, Universitatea din București. Este interesat de etica informației și computerelor, etica mașinilor, bioetica, filosofia informaticii și filosofia politică și socială. A publicat mai multe articole și studii privind proprietatea asupra informației, tehnologiile asistive inteligente, politica și etica internetului, „pirateria” online.
---