Oana Pellea – Un om liber vorbind despre libertate
română
Oana Pellea – Un om liber vorbind despre libertate
Festivalul de Film și Istorii Râșnov #11
română
Prima ediție a Festivalului de Film și Istorii Râșnov (FFIR) s-a întâmplat de-a lungul unui weekend ploios de septembrie 2009. Festivalul a început timid, într-o vineri dimineață, pentru a se încheia, duminică seară, cu un eveniment de gală: Oana Pellea prefațând proiecția filmului „Mihai Viteazul”. Oamenii care umpluseră sala cinematografului local (pe atunci, fără nume) o urmăreau cu uimire și admirație pe actrița care nu își ascundea emoția de a le vorbi din fața ecranului pe care străjuia imaginea tatălui său în chip de domnitor. Acela a fost primul mare moment din istoria festivalului râșnovean.
Patru ani mai târziu, urmând un gând care se născuse în acea duminică ploioasă de septembrie, marea actriță a revenit la Râșnov pentru a marca un alt moment încărcat de semnificații: cinematograful micuțului oraș transilvănean primea numele de Amza Pellea.
În 2019, Oana Pellea vine pentru a treia oară la Festivalul de Film și Istorii Râșnov pentru a susține, joi, 25 iulie, de la oră 20:00, în curtea Cetății Râșnov, o conferință despre libertate. Tema festivalului, dar și una dintre valorile majore ale vieții și carierei actriței, valoare pentru susținerea căreia nu a ezitat să se pronunțe de zeci, de sute, de mii de ori în anii de pe urmă. Cine i-a urmărit intervențiile din spațiul public, fie de pe rețelele de socializare, de pe mediile clasice de comunicare ori din conferințele publice, a avut șansa să descopere un artist profund angajat în viața cetății și a semenilor săi.
Alături de alte câteva (nu prea multe, din păcate) nume mari ale scenei și ecranului românesc, Oana Pellea înțelege să își cultive, în același timp, o carieră artistică excepțională și un profil de intelectual implicat, ce a ajuns, pentru zeci de mii de oameni, un reper moral incontestabil. Actrița care răscolește, tulbură, interoghează, emoționează în „Scaunele” și „Oscar și Tanti Roz” la teatrul Bulandra, „Frumos e în septembrie la Veneția” și „Idolul și Ion Anapoda” la ARCUB, „N(AUM)” la unteatru, „Livada de vișini”, „Efectul razelor gamma asupra crăițelor lunatice” și „Mă tot duc” la Metropolis, vorbește răspicat pe temele fierbinți ale contextului social-politic, în intervenții memorabile pe Facebook, pe TV ori în întâlniri cu angajați ai marilor corporații sau ai firmelor și ONG-urilor aflate la început de drum.
La începutul anilor ’90, când domnul Liviu Ciulei revenise în România și monta, la Bulandra, „Visul unei nopți de vară” și „Deșteptarea primăverii”, Oana Pellea scria, pe un afiș instalat la intrarea sălii Izvor (acum, Liviu Ciulei) a teatrului: „Sunteți visul și deșteptarea noastră!”. La trei decenii distanță, Oana Pellea ne potențează visele și ne îndeamnă să ne păstrăm conștiința deșteaptă, într-un cotidian exercițiu de libertate produs de un om liber.
Foto: Cătălina Flămînzeanu
