Mr. Landsbergis / Domnul Landsbergis

One World Romania, ediția a 15-a

Rusă, Lituaniană

Lituania, Olanda, 2021

246’

Regie: Sergei Loznitsa

Scenariu: Vytautas V. Landsbergis, Sergei Loznitsa

Producție: Uljana Kim, Sergei Loznitsa, Maria Baker-Choustova

Imagine: Povilas Baltinas

Montaj: Danielius Kokanauskis

Design de Sunet: Saulius Urbanavičius

Festivaluri și premii: Cinéma du Réel 2022 - SCAM International Award, Special Mention: Library Award / Visions du Réel 2022 / True/False Film Festival 2022 / IDFA 2021 - Best Editing, Best Film / Tallinn Black Nights Film Festival 2021

Filmografie: State Funeral (2019) / Donbass (2018) / The Trial (2018) / A Gentle Creature (2017) / Austerlitz (2016) / The Event (2015) / Maidan (2014) / In the Fog (2012) / My Joy (2010) / Blockade (2006)

SINOPSIS

Loznitsa lovește din nou: în universul filmului de montaj, în lumea materialelor de arhivă readuse la viață, regizorul ucrainean pare să se simtă pe deplin în largul lui. Diferența aici - pentru că Mr. Landsbergis nu e doar o reconstituire din arhive create inițial în alte scopuri - e că imaginile scoase de la sertar sunt însoțite de o mărturie vie și, spre deosebire de alte documentare ale cineastului, acesta este simultan și peisaj istoric, și portret. Vytautas Landsbergis, acum octogenar, se întoarce pe firul memoriei și evocă lupta pentru independența Lituaniei, desprinderea de mastodontul sovietic și săpăturile până la chintesența libertății. Inițiator și participant activ, Landsbergis este el însuși un personaj-cheie în poveste, ca și când propria fantomă din trecut l-ar revizita în momentul actual. Exact asta pare să ne spună Loznitsa aici, că timpul scurs între evenimentele din 1989-1991 și rememorarea lor din prezent le face mai pregnante, că nu e târziu să ne întoarcem în trecut ca să-l explorăm mai abitir și că, astfel, poate vom afla mai multe și despre prezent.

See more details

Iar la fel funcționează și memoria: ca un cârlig care trage de noi și se încăpățânează să păstreze vii figuri și evenimente, altminteri rămase mult în spatele nostru. (Andreea Chiper)

Loznitsa strikes again: in the world of montage film, in the world of archival footage revived by new meanings, the Ukrainian director seems to feel right at home. The difference, in this case – because “Mr. Landsbergis” is more than a reenactment made of footage which was initially intended for other purposes – is that the images which were brought to light are accompanied by a living testimony and, unlike other documentaries of the author, this is at the same time a historical landscape and a portrait. Vytautas Landsbergis, now in his eighties, takes a trip down memory lane and evokes the fight for Lithuania’s independence, the separation from the Soviet behemoth, and the assiduous search for the quintessence of freedom. An initiator and active participant, Landsbergis is a key character of the story himself, as if his own ghost from the past would visit him in the present. This is precisely what Loznitsa seems to tell us here, namely that the time that went by between the events of 1989-1991 and their recollection in the present makes them even more significant, that it’s not too late to return to the past to explore it more thoroughly and that, in this manner, we might find more about the present. And memory functions the same way: like a hook that pulls on us, determined to keep alive figures and events which were otherwise left way behind us. (Andreea Chiper)