Silent Voice / Voce tăcută + Unter Schnee / Under Snow / Sub zăpadă
Engleză, Cecenă, Franceză, Flamandă / Germană, Japoneză RO
Silent Voice / Voce tăcută + Unter Schnee / Under Snow / Sub zăpadă
One World Romania, ediția a 14-a
Engleză, Cecenă, Franceză, Flamandă / Germană, Japoneză RO
Voce tăcută
Franța, Belgia, 2020
51’
Regie: Reka Valerik
Producție: David Hurst, Anne-Laure Guégan
Scenariu: Anaïs Llobet, Reka Valerik
Imagine: Arnaud Alberola
Montaj: Jeanne Oberson
Sunet: Hélène Clerc-Denizot
Design de sunet: N’Dembo Ziavoula, Julie Brenta, Aline Gavroy
Festivaluri și premii: Artdocfest Saint Petersburg 2021 / ArtDocFest Riga 2021 / Hot Docs - Canadian International Documentary Festival 2021 / FIPADOC - Festival International Documentaire 2021 / IDFA - International Documentary Festival Amsterdam 2020
Fuga de acasă nu e întotdeauna o joacă puerilă de adolescenți: Khavaj o știe prea bine. Tânărul din Cecenia se avântă în necunoscut din teama aproape paralizantă pentru propria viață, amenințată în țara de origine de homosexualitatea sa asumată, renunță la căminul din sânul familiei pentru că intoleranța i-a transformat chiar și pe cei dragi în judecători și călăi. Aici, în Belgia, țara unde evadează, zilele se scurg domol, scăldate în tensiunea mereu prezentă a pericolului nevăzut, iar neputința de a articula durerea prin cuvinte e mai chinuitoare chiar decât ruptura de locul de baștină. Vocea mamei apare ca un mesaj dintr-un alt timp, ireală și magică, o incantație înăuntrul căreia se deslușesc simultan blestemul și binecuvântarea. Între încercarea de a face față unui trecut amenințător și identitatea nouă ivită din cea mai urgentă necesitate se dă o luptă silențioasă pentru supraviețuire. Khavaj e un personaj ca un puzzle de tăceri chinuite, un corp ascuns în penumbră, oblojindu-și rănile departe de privirile flămânde ale celor din afară. (de Andreea Chiper)
Producătorii: „Regizorul este de origine cecenă și trăiește în Europa, dar din motive de securitate nu putem să-I dezvăluim identitatea. Prin urmare, nu oferim informații despre biografia sau filmografia sa."
_____________
Sub zăpadă
Germania, 2011
103’
Regie, Scenariu, Imagine: Ulrike Ottinger
Producție: Ulrike Ottinger, Heino Deckert
Montaj: Bettina Blickwede
Sunet: Andreas Mücke Niesytka
Muzică: Yumiko Tanaka
Actori Kabuki: Takamasa Fujima, Kiyotsugu Fujima
Festivaluri și premii: Rio de Janeiro International Film Festival 2013 / Berlin International Film Festival 2012
Filmografie: Paris Calligrammes (2019) / The Korean Wedding Chest (2009) / Prater (2007) / Südostpassage (2002) / Exil Shanghai (1997) / Taiga (1992) / Countdown (1990) / Joan Of Arc Of Mongolia (1989) / Superbia – The Pride (1986) / China. The Arts – The People (1985) / Freak Orlando (1981) / Bildnis Einer Trinkerin (1979) / Madame X - An Absolute Ruler (1977)
Orice cineast occidental care își propune să exploreze o cultură radical străină de a lui și deosebit de densă precum este cea japoneză se vede confruntat cu o enigmă pe atât de complicată pe cât este de seducătoare. Cei mai inspirați, de la Chris Marker la Werner Herzog, nu s-au oprit la a surprinde simpla desfășurare a vieții, ci au adăugat un strat de ficțiune, de artificiu, de imaginar, căci au înțeles locul central al invizibilului în filosofia și spiritualitatea extrem-orientală. Același lucru îl intuiește și Ulrike Ottinger, iar soluția ei este de a țese o narațiune care include la rândul ei mai multe povești populare sau culte, care când se deplasează în paralel, când întretaie existența cotidiană a locuitorilor regiunii Echigo din Japonia. Aceasta este cunoscută și drept „Țara zăpezilor” și, în consecință, oamenii și-au adaptat activitățile și ritualurile astfel încât să intre în rezonanță cu condițiile meteorologice excepționale. Și numai acest fapt, atât de contrar atitudinii moderne de a căuta să plieze natura după nevoile speciei umane, indică spectatorului că a pătruns într-un tărâm unde timpul curge altfel. Zăpada care aplatizează și uniformizează spațiul poate părea o sărăcire a dimensiunii vizuale, dar ea șterge și urmele contemporaneității, permițându-i cineastei să-și facă personajele să evolueze printre situațiile reale cu o naturalețe pe care rar o regăsim în cinema - cu excepția, tocmai, a cinemaului japonez. (de Liri Alienor Chapelan)
Ulrike Ottinger (n. 1942, Konstanz, Germania) este artistă vizuală și cineastă. Ottinger a fondat cineclubul Konstanz (în 1969) și galeria de artă „galeriepress”. A lucrat, de asemenea, ca regizor de teatru și de operă și totodată ca fotograf.
Ulrike Ottinger with Andrei Rus and Vanina Vignal - Paris Calligrammes
Ulrike Ottinger with Andrei Rus and Vanina Vignal - Delphine Seyrig and way of working
Ulrike Ottinger with Andrei Rus and Vanina Vignal - Johanna d'Arc of Mongolia, way of working
Ulrike Ottinger with Andrei Rus and Vanina Vignal - The Berlin Trilogy
