Aucun d'eux ne dit mot / None of Them Says a Word / Nici unul din ei nu zice un cuvânt + Une maison / A House / O casă

One World Romania, ediția a 14-a

Franceză RO

Franța, 2020

44’

Regie, Scenariu, Imagine, Sunet: Jacques Lin

Producție: Richard Copans

Montaj: Catherine Bonetat

Mixaj Sunet: Sylvain Copans

Festivaluri și premii: Cinéma du Réel 2020

Acest scurt documentar lipsit de cuvinte, dar nu și de sunete ale vieții exterioare, surprinde viața de zi cu zi a unei comunități formate, în mare parte, din femei și din bărbați suferind de autism. Încă din 1967 realizatorul Jacques Lin a trăit alături de ei, în cadrul unui experiment medical inițiat de legendarul Fernand Deligny și i-a filmat în timpul activităților cotidiene - când luau masa și când o pregăteau; când pictau, sau când grădinăreau; când se bucurau în același spațiu, dar fiecare pe cont propriu, de muzica interpretată de formații aduse special pentru a le cultiva astfel de plăceri. Neavând comentarii și alte informații care să explice în ce consta experimentul - după toate aparențele, reușit - al lui Deligny și neprezentându-i individual pe protagoniști, „Niciunul dintre ei nu zice un cuvânt” mai degrabă funcționează precum un home movie adresat în primul rând celor din imagini și apropiaților lor. Doar că, documentând un proces terapeutic ce a stat la baza unor tehnici inovatoare de tratare a autismului, devine automat relevant pentru un număr mult mai mare de privitori. Iar abordarea tandră, caldă, din interior, a lui Lin, pe care toți cei din fața camerei par să o accepte fără niciun fel de inhibiții, creează un portret colectiv al unor oameni trăind în armonie și, dincolo de dizabilitățile care i-au marcat pe nedrept, bucurându-se de fiecare clipă petrecută în acest mediu. (de Andrei Rus)

See more details

Jacques Lin este un cineast și autor francez. Împreună cu artista Gisèle Durand-Ruiz și alți educatori neprofesioniști a trăit peste 40 de ani în compania persoanelor cu autism. Este autorul cărții „La vie de radeau, le réseau Deligny au quotidian”.

_________
Franța, Elveția, 2019

82’

Regie, Producție, Imagine, Montaj, Sunet: Judith Auffray

Mixaj Sunet: Mikael Barre

Festivaluri și premii: Cinéma du réel 2020 / FIDMarseille - Festival International de Cinéma Marseille 2020 / Images en bibliothèques 2020 / Ji.hlava International Film Festival 2020, First Lights - Special Mention, Student Jury Award

Filmografie: La mèche de cheveux qui danse comme un serpent (2018) / Malika se balance (2016)

Definiția casei ar putea fi următoarea: un loc al rutinei, închis și deschis totodată, în care poți circula liber, un refugiu sau un popas în calea vieții care se joacă preponderent în afara zidurilor sale. Ca să reluăm cuvintele mamei unuia dintre cei șapte tineri cu probleme psihice pe care îi urmărim de-a lungul filmului lui Judith Auffray, este un loc fără chei, încuietori și coduri, un loc unde poți să te închipui petrecându-ți întreaga viață. Tocmai o casă în acest sens le este de obicei refuzat marginalilor, alienaților, celor care nu corespund normelor și nu sunt în stare să producă nimic „util”, în accepția pe care societățile noastre i-o dau acestui termen. Responsabilii micii instituții în care ne introduce Auffray consideră, după modelul pedagogului Fernand Deligny, că unui om trebuie să i se dea ceea ce merită - demnitate, intimitate, autonomie, într-un cuvânt o casă - pentru simplul motiv că este om, nu în schimbul participării cu folos a acestuia la societate. Cineasta nu încearcă să afle dacă traiul în comun, aproape de natură și lipsit de constrângerile specifice azilului psihiatric în care îi vedem angajați pe cei șapte tineri, este o metodă eficientă din punct de vedere clinic. Scopul ei pare să fie mai curând să cartografieze manifestările exterioare ale obscurei lor vieți interioare: modul ușor dezarticulat în care își mișcă corpurile, imensa lor energie, felul în care ocupă spațiul fără să și-l însușească, relația lor enigmatică cu obiectele. (de Liri Alienor Chapelan)

Judith Auffray este o pictoriță și cineastă născută în 1993, în Franța. În 2015 a absolvit cursurile de Arte ale École Nationale Supérieure des Beaux Arts din Lyon, iar în 2019 pe cele de Film ale HEAD – Genève. Între 2016 și 2019 a realizat mai multe filme în centrele experimentale pentru persoanele cu autism din sudul regiunii Cévennes din Franța. „O casă” este primul ei lungmetraj.